CNAS: Aproape 1.400 de reţete prescrise pe numele unor persoane decedate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a început un control privind analiza prescrierilor de medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu în trimestrul întâi al acestui an, pe baza datelor raportate şi existente în mediul informatic.

Analiza a dus la identificarea unor prescrieri care nu sunt conforme cu prevederile legale sau ridică suspiciunea de prescriere incorectă, se arată într-un comunicat de vineri al CNAS.

Astfel, aproape 1.400 de reţete au fost prescrise în trimestrul întâi al acestui an pe numele unor persoane decedate, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti, respectiv 309, urmat de judeţele Sibiu cu 137, Dolj - 100, Alba - 91, Constanţa - 81 şi Galaţi - 75.

De asemenea, au fost 19.800 de prescrieri pe CNP-uri incorecte sau inexistente, cele mai multe greşeli fiind în Bucureşti, respectiv 3.225, şi judeţele Argeş - 2.739, Ialomiţa - 1.484, Olt - 1.310 şi Vâlcea - 1.298.

Din cele 30.082 de prescrieri multiple pentru acelaşi CNP, cele mai multe au fost Maramureş, respectiv 28.161, urmat de Alba - 1.442, Olt - 320, alte judeţe având sub o sută de astfel de greşeli.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a precizat că în multe judeţe controalele nu s-au încheiat.

Preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a făcut referire, vineri, la "relaţia de concubinaj" existentă între medicii prescriptori şi piaţa farmaceutică, care duce la situaţia ca unii dintre doctori să prescrie anumite medicamente în schimbul unor avantaje cum sunt vacanţele exotice în străinătate.

"Vreau să denunţ relaţia de concubinaj care a existat şi există între medicii prescriptori şi piaţa farmaceutică. Acest lucru se petrece proporţional cu o creştere a vacanţelor şi a concediilor exotice pe care unii medici le fac", a declarat Lucian Duţă într-o conferinţă de presă susţinută vineri.

Există o creştere a consumului de medicamente, coroborat cu plecare unor medici în concedii în Tanzania finanţaţi de firme de medicamente, a susţinut şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"În România se prescriu doar medicamente scumpe. Rolul CNAS este de a asigura medicamente pentru toţi pacienţii. În ultimii ani a fost o creştere a resurselor financiare de aproape 70%. Sigur că banii sunt încă puţini, dar aceşti bani s-au dus pe consumul de medicamente scumpe chiar dacă există şi variante la fel de bune, dar mai ieftine", a spus Lucian Duţă.

Acesta s-a mai referit la situaţiile în care, la controale de rutină, s-a descoperit că erau prescrise reţete pentru pacienţi care erau decedaţi.

"În urma unui control de rutină efecutat în ultima lună am descoperit 2.000 de reţete prescrise la pacienţi decedaţi unii chiar şi de acum trei ani. Am sesizat organele statului. Suntem în proces de recuperare a sumelor", a spus Lucian Duţă.

Potrivit acestuia, prejudiciul adus sistemului sanitar prin prescrierea reţetelor la pacienţi decedaţi este de câteva sute de mii de lei.

O altă problemă invocată de preşedintele CNAS a fost cea a eliberării de bilete de trimitere pentru analize fără ca respectivii pacienţi să fi făcut respectivele investigaţii, dar care sunt decontate de spitale şi laboratoare.

În acest contest, Duţă a susţinut că toate eforturile CNAS de a stopa frauda din sistem nu au avut sorţi de izbândă, amintind de introducerea plafonului la medicamente, respins de către medicii de familie.