CNAS: Peste 70 de sesizări privind funcţionarea cardului de sănătate au fost primite luni

"În această dimineaţă, am primit peste 70 de sesizări legate de funcţionarea cardului naţional de sănătate. Unele dintre probleme au fost rezolvate, altele sunt în curs de rezolvare", a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Mihaela Tănase.

Ea a reiterat apelul făcut de preşedintele CNAS privind semnalarea oricărei probleme privind funcţionarea cardului naţional de sănătate.

"Facem din nou apel la furnizorii de servicii medicale, dar şi la pacienţi, să sesizeze orice problemă care apare privind funcţionarea cardului naţional de sănătate. Fără a fi semnalate aceste probleme nu vom putea şti şi interveni rapid în remedierea acestora", a spus purtătorul de cuvânt al CNAS.

Medicii de familie au semnalat luni dimineaţă probleme legate de funcţionarea cardului, în mai multe cabinete din Capitală.

Din 1 mai, cardul naţional de sănătate a devenit unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta face dovada calităţii de asigurat şi confirmă prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale.

Din prima zi de funcţionare a cardului naţional de sănătate, spitalele au făcut internări validate cu cardul de sănătate, cât şi în urma verificării asiguraţilor în sistem, în cazul celor care nu a intrat încă în posesia cardului de sănătate. Servicile medicale nevalidate cu cardul de sănătate sunt monitorizate separat, pentru a le analiza şi a accelera predarea cardurilor către asiguraţi.

"Vom monitoriza în continuare foarte atent modul în care furnizorii de servicii medicale utilizează cardul de sănătate, pentru a ne asigura că pacienţii au acces neîngrădit la serviciile de care au nevoie. Casele de asigurări vor raporta periodic sau ori de câte ori au de semnalat o problemă, pentru a găsi rezolvarea în cel mai scurt timp, fără a crea disconfort pacienţilor", a declarat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Furnizorii pot apela oricând la helpdesk-ul pregătit să preia şi să rezolve în cel mai scurt timp orice problemă întâmpinată în modul de funcţionare a sistemului.

Asiguraţii au la dispoziţie atât numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate, cât şi numerele de telefon ale caselor de asigurări, pentru a cere relaţii despre cardul de sănătate.

În prima zi de implementare a sistemului informatic privind cardului naţional de sănătate, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti au verificat 16 unităţi sanitare, respectiv Spitalul Clinic "Sfânta Maria", Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Pantelimon", Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, toate cele trei institute de pe platforma Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă "Marie Curie", Institutul Hociotă, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic "Th. Burghele", Spitalul Clinic Colţea, Spitalul de Pneumoftiziologie "Sfântul Ştefan" şi Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială "D. Teodorescu". În toate spitalele verificate, cititoarele de carduri funcţionau în parametrii normali pentru internări, externări şi alte servicii medicale, iar personalul era instruit pentru folosirea sistemului.

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, declara, în 29 martie, că aproape 840.000 de persoane nu şi-au ridicat cardul de sănătate de la casele de asigurări de sănătate sau de la medicul de familie, dar vor primi servicii medicale şi medicamente şi după 1 mai, când cardul devine obligatoriu, consultaţiile fiind monitorizate separat.

Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.