CNAS: Vrem achiziţie cost-volum pentru medicamentele scumpe. ANMDM: Clawback-ul creşte cu 5%

"Doresc să existe contracte cost-volum pentru toate acele molecule scumpe pentru care se cheltuiesc foarte mulţi bani din fondul de asigurări de sănătate. Este vorba de medicamente din domeniul oncologie, HIV-SIDA, hepatite, în general pentru medicamentele din programele naţionale de sănătate", a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, luni, la o dezbatere publică privind proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, act care include şi taxa claw-back.

Ciurchea a explicat că încheierea contractelor cost-volum ţine nu doar de casă, ci şi de parteneri. Potrivit lui Ciurchea nimeni nu are experienţă în România legată de această modalitate de contract cost-volum şi se încearcă găsirea de soluţii împreună cu producătorii.

"Vom avea un sistem de achiziţie cost-volum-eficienţă, pentru că dacă medicamentul nu este eficient eu nu sunt interesat să plătesc. Eu sunt interesat să existe un număr mai mare de pacienţi în tratament, iar eficienţa să fie vizibilă", a mai spus preşedintele CNAS.

La rândul lui, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Marius Savu, a spus că, prin contractele cost-volum, contribuţia producătorilor este cu 5 la sută mai mare la taxa clawback.

"Este vorba de un mecanism nou care urmează să fie pornit. După primele acorduri cost-volum semnate de CNAS, vom lua în discuţie probabil şi extinderea la medicamentele aflate pe liste de compensate acum. Acest sistem în momentul de faţă se aplică în foarte multe ţări europene, mai ales pentru medicamente foarte scumpe", a adăugat Marius Savu.

În opinia lui Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice în România (APMGR), proiectul de ordonanţă dezbătut este o "mare dezamăgire" şi va accentua distrugerea industriei de generice netrecând la un calcul diferenţiat al taxei clawback.

"Este evident că orice cheltuială în plus, pentru că aceste contracte cost-volum aduc o cheltuială în plus, va fi suportată în continuare de producători şi va fi suportată în mod egal, ceea ce este incorect şi ne-a dus deja la disponibilizări şi retragerea de medicamente", a spus Laurenţiu Mihai.

La rândul său, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că taxa clawback, "realizează rectificarea bugetului pentru medicamente", fără a "ţine cont de nevoia reală de medicamente a populaţiei".

"Bugetul de referinţă pentru medicamente în 2014 a fost stabilit la un nivel care este cu 20% sub nivelul real al nevoilor populaţiei de medicamente. Cu alte cuvinte, doi din zece pacienţi sunt trataţi de sistemul sanitar românesc prin contribuţia făcută de industria farmaceutică. Acest proiect de act normativ fixează valoarea bugetului de referinţă în continuare la un nivel foarte scăzut şi anume la nivelul trimestrului patru din anul 2011, lucru care este absolut nerealist pentru o perspectivă pe termen mediu şi lung. Consumul de medicamente a crescut undeva sub 10% în acest interval de timp", a spus Zaharescu.