CNS cere românilor din Ţinutul Secuiesc să spună în ce condiţii ar sprijini autonomia

Iszak Balasz a declarat că nu este de acord cu termenul de "autonomie teritorială pe criteriu etnic", deoarace autonomia Ţinutului Secuiesc se referă şi dă aceleaşi drepturi pentru toţi locuitorii zonei.

"Nu ştiu de ce trebuie să fie pe criteriu etnic. […] Am fost şi suntem deschişi pentru discuţii şi chiar o să cerem din partea comunităţii româneşti din Ţinutul Secuiesc să-şi formuleze condiţiile lor pentru a sprijini în faţa Parlamentului României acest proiect de lege, în curând", a spus Balazs.

El a declarat că a sta de vorbă cu un italian din Tirolul de Sud, care i-a spus că la început s-a opus cererii de autonomie, dar după ce s-a încheiat o înţelegere cu germanii din zonă, convieţuiesc mai bine.

"Asta trebuie văzut şi de aici trebuie abordată problema. Nici sistemul actual al administraţiei nu rămâne aşa, pentru că este anacronică împărţirea pe judeţe a României, nici regiunile de dezvoltare nu sunt funcţionale. Asta ştiu şi românii, deci nu este numai o opţiune maghiară sau o opţiune secuiască", a conchis preşedintele CNS.

Preşedintele CNS a mai declarat, în conferinţa de presă, că a pregătit un memorandum referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc pe care urmează să îl înmâneze deputaţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Isyak Balazs a spus că documentaţia, care cuprinde o prezentare generală a Ţinutului Secuiesc, proiectul de lege pe această temă înaintat Parlamentului României, manifestul de la Odorheiu Secuiesc, hotărârea de la Ditrău şi Directiva 508 se află încă în tipografie.

Memorandumul este redactat în limbile engleză şi maghiară şi va fi înaintat celor peste trei sute de deputaţi ai APCE, a spus Balazs.

Acesta a adăugat că ar trebui ca memorandumul înaintat de CNS să fie sprijinit de zece deputaţi din cinci ţări pentru a fi pus în discuţia APCE. Deocamdată, nu a fost abordat niciun deputat român la APCE în acest sens, a arătat şeful CNS.