CNS: Cererile de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei, României în procesul la CEJ, aprobate

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg o înştiinţare privind aprobarea cererilor de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei şi României în procesul în care CNS atacase refuzul Comisiei Europene de a înregistra iniţiativa cetăţenească privind impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Aceste state au termenul de 25 iunie să depună în scris argumentarea intervenţiei", a spus Izsak Balazs.

Ca urmare a aprobării cererilor, cele patru state vor deveni părţi în acest proces.

El a adăugat că solicită, în continuare, retragerea României din proces, aşa cum le-a cerut, în urmă cu o lună, printr-o scrisoare deschisă, Guvernului, premierului Victor Ponta şi vicepremierului Kelemen Hunor, argumentând că nu există niciun conflict de interese şi "ar fi benefic pentru toţi dacă nu ar exista o abordare confruntativă" a subiectului.

"Noi am propus şi dorim să propunem un act de nivel unional Comisiei Europene, care să fie benefic atât pentru regiunile cu particularităţi etnice naţionale şi culturale, cât şi statelor membre în care se găsesc asemenea regiuni. Este evident că opţiunea dacă există o asemenea regiune, dacă vreun stat al UE doreşte să beneficieze de aceste avantaje, depinde de fiecare stat. Deci este de neimaginat că UE ar accepta sau ar admite acte care să fie în contradicţie cu interesele statelor membre", a spus Izsak Balazs.

Preşedintele CNS a adăugat că aşteaptă "o poziţie clară din partea UDMR", adăugând că ea se impune în noul context, în care s-au infirmat declaraţiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, potrivit cărora România a ieşit din termenul de depunere a cererii de intervenţie.

"Eu cred că, în urma admiterii cererii, trebuie să îşi revizuiască poziţia şi îmi exprim speranţa că va avea o poziţie foarte hotărâtă şi clară, având în vedere că un ministru al Guvernului - Korodi Attila - chiar face parte din comisia de iniţiativă a acestei iniţiative cetăţeneşti care este în faţa CEJ", a spus Izsak.

În luna octombrie 2013, preşedintele CNS anunţa că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg confirmarea înregistrării acţiunii pe care a deschis-o după ce Comisia Europeană a refuzat înscrierea iniţiativei cetăţeneşti "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale", iniţiată de CNS în ianuarie 2013 şi care urmăreşte impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE.

"Am avut o iniţiativă cetăţenească europeană care nu a fost înregistrată, deci Comisia Europeană a refuzat înregistrarea, am primit această motivare şi analizând motivarea CE am considerat că decizia de neînregistrare nu este legală, nu este întemeiată, contravine atât Regulamentului 211/2011, cât şi tratatelor Uniunii Europene. Am înaintat în acest sens o acţiune Curţii Europene de Justiţie în care am cerut anularea deciziei luate de CE şi obligarea CE să înregistreze iniţiativa cu titlul «Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale»", explica Izsak.

În 7 martie, el afirma că Ungaria va interveni de partea CNS în procesul intentat Comisiei Europene de către organizaţie, iar Slovacia făcuse la rândul său o cerere de intervenţie în acest proces, situându-se însă de partea Comisiei Europene. De asemenea, au formulat cereri de intervenţie România şi Grecia, acestea situându-se tot de partea CE.