Codruţa Kovesi: Candidatura Graţianei Isac nu a fost legală

Procurorul general a apreciat că în alegerile de luni de la CSM a existat un impas legislativ în ceea ce priveşte alegerea conducerii Consiliului, care trebuie soluţionat cât mai repede.

Întrebată ce se va întâmpla dacă alegerea noii conduceri va fi contestată în instanţă, Kovesi a răspuns că, legal, există posiblitatea ca noua conducere să fie suspendată, însă a arătat că nu doreşte să facă speculaţii.

Totuşi, Kovesi a opinat că dacă noua conducere va fi suspendată, activitatea Consiliului va fi perturbată.

Luni a fost numită noua conducere a CSM, funcţia de preşedinte fiind câştigată de judecătoarea Florica Bejinaru, iar în poziţia de vicepreşedinte a fost desemnată procuroarea Graţiana Isac.

Graţiana Isac a fost aleasă cu majoritate de voturi în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pe care a mai ocupat-o în 2008. Ea a fost singurul candidat pentru postul de vicepreşedinte al CSM.

Procurorul Graţiana Isac a precizat că-şi depune candidatura cu rezerva acelui aspect pus în discuţie la începutul şedinţei de alegere a conducerii CSM, respectiv dacă un fost şef al Consiliului îşi mai poate depune candidatura. Graţiana Isac, la fel ca toţi membrii Secţiei pentru procurori a CSM, a exercitat câte un mandat de vicepreşedinte.

Iniţial, niciun membru al CSM nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte, Dan Chiujdea, la fel ca şi procurorul general Codruţa Kovesi, susţinând că Legea 317/2004 nu permite reînnnoirea mandatului.

Procurorul general al României, la fel ca majoritatea procurorilor din cadrul CSM, au susţinut că atât articolul 133 alineatul 3 din Constituţie, cât şi articolul 24 alineatul 1 din Legea 317/2004 prevăd că preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului sunt aleşi pentru un mandat de un an ce nu poate fi reînnoit.

În opinia procurorilor, punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie a CSM creează o distincţie artificială între noţiunile de "înnoire" şi "reînnoire" pentru a argumenta că legiuitorul a intenţionat să permită înnoirea mandatului interzicând doar reînnoirea acestuia, respectiv exercitarea a trei mandate succesiv de către preşedintele şi vicepreşedintele CSM.

Potrivit acestora, opinia este eronată în condiţiile în care se ignoră premisa reglementării, respectiv referirea expresă la un mandat, iar concluzia formulată se bazează exclusiv pe analogii cu texte care reglementează alte instituţii.

În cazul de faţă, au spus procurorii, reglementarea instituie posibilitatea exercitării de către preşedinte sau vicepreşedinte a unui singur mandat la care face referire în mod expres, în întregul interval în care un magistrat are calitatea de membru al CSM.

Potrivit Constituţiei, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, aleşi dintre membrii Consiliului, deţin un mandat un an. "Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţi", prevede articolul 133 din legea fundamentală.

Judecătorul Viorica Costiniu, care participat, luni, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a spus că va pune în discuţia magistraţilor propunerea ca Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) să conteste în instanţă numirea Floricăi Bejinaru în funcţia de preşedinte al Consiliului.

Costiniu a declarat că va pune în discuţia Adunării generale a judecătorilor contestarea decizia de numire a judecătoarei Florica Bejinaru la conducerea Consiliului.

De asemenea, Costiniu a spus că AMR va contesta inclusiv modalitatea în care CSM a tranşat problemele de constituţionale ridicate în legătură cu reînnoirile mandatelor preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului.