Codul administrativ al României, care introduce pensii speciale pentru aleşii locali, AMÂNAT în Camera Deputaţilor/ Cseke: Nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne/ Tomac: Vom ataca la CCR, e blat naţional

UPDATE 12.40 Camera Deputaţilor a amânat pentru luni votul pentru adoptarea Codului administrativ

Camera Deputaţilor a amânat votul pentru luni a proiectului de lege privind Codul administrativ. Iniţial, proiectul de lege privind Codul administrativ al României a fost la vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, comisia a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare.

UPDATE 12.12 Korodi: UDMR susţine Codul administrativ. E mult mai reprezentativ pentru o democraţie europeană

Deputatul UDMR Attila Korodi a anunţat că Uniunea va vota pentru noul Cod Administrativ, acesta prevăzând, printre altele, eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală.

„S-a lucrat intens pentru propunerea care venea cu modificări substanţiale. E mult mai reprezentativa pentru o democraţie europeană. Vom susţine acest cod”, a declarat Attila Korodi, deputat UDMR.

Acesta i-a dat un drept la replică şi lui Eugen Tomac, preşedintele PMP, ce a afirmat, cu câteva minute înaintea sa, că în anul Centenarului, România permite nişte lucruri de nepermis, cu referire la desfiinţarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice.

„Un antevorbitor a spus că în anul Centenarului au fost date lucruri nepermise, dar deja acest drept e statuat în actuala lege”, a spus Korodi.

UPDATE 11.30 Codul administrativ. Tomac: Vom ataca la CCR, ce faceţi aici e un blat naţional

Preşedintele PMP Eugen Tomac a declarat joi, în plenul Camerei Deputaţilor unde se discută Codul administrativ, că partidele din Opoziţie vor ataca proiectul la Curtea Constituţională, declarând că acesta este un blat naţional.

"Asistăm la un blat naţional. Ce se întâmplă este o chestiune clară. Există o înţelegere ca Parlamentul să dea un vot ca aleşii locai sa aibă alt statut decât alţi cetăţeni. Nu intelegem că functia de demnitate publică este o onoare pe care ne-o oferă socieatea? Sunt categoric împortiva pensiilor speciale. Este o onoare că în această ţară, cetăţenii deleagă puterea către aleşi. PMP este împotriva ideii de a se crea pensii seciale", a declarat Eugen Tomac.

Acesta a făcut referire la o prevedere din Codul administrativ, potrivit căreia se vor acorda pensii speciale aleşilor locali, la încetarea mandatului, ce vor fi suportate din bugetul de stat.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

"Aţi cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis în statul roman. Nu sunt supărat pe UDMR. Faptul că azi aici în Parlament vreti sa dati un vot prin care toate instituţiile se transformă în institutii controlate de minorătăţi. E o cedare de nepermis, iar cei care vor da un vot sunteţi complici, Opoziţia va ataca la CCR codul administrativ"

Iniţial, proiectul de lege privind Codul administrativ al României a fost la vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, comisia a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

"Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat.

Cseke Attila a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că, din anul 2001, autorităţile locale sunt obligate să asigure folosirea limbii materne dacă o minoritate are peste 20% pondere în acele localităţi.

„Prin Codul administrativ nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne. Deşi există ţări în UE în care acest prag este semnificativ mai mic decît cel prevăzut în România, de 20%, nu s-a propus şi nici nu figurează în raportul privind Codul administrativ nici reducerea acestui prag, nici eliminarea sa. Pragul de 20% este prevăzut din 2001 ca fiind o obligativitate pentru autorităţile locale ca, dacă au peste 20% pondere a unei minorităţi, să asigure folosirea limbii materne. Practic, acum este o formalizare în lege în sensul că, peste 20% rămâne obligatoriu, iar sub 20% pondere a unei minorităţi, dacă autoritatea locală decide că doreşte folosirea limbii materne, o poate face. Deci nu este o obligativitate, ci o posibilitate, nu este o eliminare a pragului”, a explicat Cseke.

Acesta a precizat că în raportul comisiei de Cod Administrativ se regăseşte ceea a fost şi până acum în logica juridică, adică dacă peste 20% este obligatorie folosirea limbii materne şi amplasarea de indicatoare bilingve la intrările în localităţi, atunci sub 20% să existe această posibilitate, în cazul în care există voinţă la nivel local.

„Şi până acum exista această posibilitate, dar au fost instanţe care au spus că trebuie temei legal”, a subliniat senatorul UDMR.

Pensii speciale la finalul mandatului

O altă prevedere adoptată de Senat este cea care se referă la pensiile speciale ale aleşilor locali, la încetarea mandatului, care vor fi suportate din bugetul de stat.

"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie.