Codul civil reglementează în premieră logodna

Cartea a II-a va propune, în primul rând, o regândire a modalităţii de reglementare a materiei familiei, renunţându-se la ideea unui cod distinct care să guverneze acest domeniu, aşa cum există în prezent, se arată în Hotărârea Guvernului privind adoptarea tezelor Codului civil, publicată, joi, în Monitorul Oficial 213.

Printre cele mai importante noutăţi avute în vedere sunt menţionate:

- întărirea obligaţiei statului de a sprijini, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei;

- consacrarea principiului interesului superior al copilului în concordanță cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi cu cele ale Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

- stabilirea competenţei privind aplicarea dispoziţiilor din materia familiei în sarcina instanţei tutelare.

În materia căsătoriei, ca noutăţi absolute, vor fi reglementate:

- instituţia logodnei;

- condiţiile pentru încheierea logodnei vor fi, în principiu, similare celor cerute pentru încheierea căsătoriei, cu excepţia avizului medical şi a autorizării date de organul administrativ;

- proiectul nu va prevedea formalităţi aparte, speciale, pentru logodnă, aceasta putând fi dovedită cu orice mijloc de probă;

- se vor prevedea restituirea darurilor făcute în considerarea logodnei, precum şi sancţionarea ruperii abuzive a acesteia;

- alegerea regimului matrimonial.

Pentru prima dată după 1954 se va oferi soţilor posibilitatea de a alege între regimul comunităţii legale, cel al comunităţii convenţionale şi cel al separaţiei de bunuri.

- spre deosebire de reglementarea în vigoare, cei care nu vor dori să li se aplice comunitatea legală vor putea încheia convenţii matrimoniale, care vor fi autentificate de notar şi care, pentru a fi opozabile terţilor, vor fi înscrise în Registrul naţional al regimurilor matrimoniale (la cererea soţilor, convenţiile pot fi notate şi în cartea funciară sau înscrise în registrul comerţului, precum şi în alte registre de publicitate prevăzute de lege);

- efectele patrimoniale generale ale căsătoriei (aşa-numitul regim primar imperativ), cum sunt cele privitoare la locuinţa familiei, locuinţă care va avea un regim identic, indiferent de regimul matrimonial ales de soţi;

- regimul separaţiei de bunuri, în care fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată;

- aspecte noi generate de pluralitatea de regimuri matrimoniale; în timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite fără nicio restricţie; regimul matrimonial poate fi modificat fie pe cale convenţională, fie pe cale judiciară.

Instituţia divorţului pe cale administrativă este o altă prevedere cuprinsă în Cc, iar competenţa pronunţării acestuia va aparţine ofiţerului de stare civilă de la locul căsătoriei sau de la ultima locuinţă comună a soţilor.

În materia rudeniei, elementele de noutate vor fi următoarele:

- lărgirea sferei subiectelor care pot fi titulare ale acţiunii în tăgada paternităţii, respectiv: soțul mamei, mama, precum şi copilul în cauză;

- reglementarea reproducerii umane asistate medical cu terţ donator; reglementarea detaliată a condiţiilor de fond, efectelor şi încetării adopţiei.

Va fi consacrată noţiunea de autoritate părintească (după modelul Codului civil francez şi al celui al provinciei Québec din Canada), iar ca elemente de noutate se va prevedea că, în principiu, părinţii vor exercita împreună această autoritate, chiar şi atunci când sunt divorţaţi; va fi definită noţiunea de locuinţă a copilului şi va fi stabilit regimul juridic al administrării bunurilor copilului, mai arată sursa citată.