CODUL ETIC în educaţie interzice limbajul obscen şi cadourile sau banii la examene

Codul de etică al cadrelor didactice a fost (re)adus în actualitate odată cu scandalul colectării fondului clasei, izbucnit în urma mediatizării unor imagini în care învăţătoarea Dana Blându de la Şcoala 10 din Capitală le cerea părinţilor bani pentru cadouri de Crăciun.

Elaborarea unui cod de etică în învăţământ a început în urmă cu câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi la monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru Învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.

"Raportul de Progres al Comisiei Europene din iulie 2012 menţiona că domeniile cheie de risc care trebuie avute în vedere în educaţie sunt investiţiile în infrastructura şcolară şi corupţia în cadrul sistemului de examinare în şcoli şi al sistemului de acordare a diplomelor în unităţile de învăţământ superior. (...) Strategia presupune implementarea codurilor etice, îmbunătăţirea mecanismelor de control administrativ şi a celor de sancţionare, remedierea vulnerabilităţilor specifice", se arăta în strategie.

Tot în strategie se arăta că, pentru a preveni copuţia în educaţie, "trebuie identificate şi remediate riscurile şi vulnerabilităţile specifice sectorului, pornind de la asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor în sistemul de învăţământ". Pe de altă parte, pentru asigurarea unor examene corecte, strategia naţională face referire la monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional. Astfel, fiecare unitate trebuie să dispună de camere video, sisteme audio şi să monitorizeze numărul de încălcări ale prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale.

Despre vulnerabilităţile sistemului de educaţie a vorbit, săptămâna trecută, şi inspectorul şcolar general al Capitalei, Constantin Trăistaru, care a cerut tuturor şefilor de şcoli să-şi asume o listă cu activităţile ce favorizează creşterea vulnerabilităţii faptelor de corupţie în învăţământ.

Printre activităţile indicate în acest context de Trăistaru se numără înscrierea la gradiniţă şi la clasa pregătitoare, constituirea claselor la început de an şcolar, transferul elevilor, activitatea şcoală după şcoală, meditaţii particulare cu elevii de la clasă, constituirea fondului comitetului de părinţi, organizarea opţionalelor, materialele auxiliare, respectiv culegeri distribuite în şcoli - caz în care profesorii se transformă în agenţi comerciali -, concursuri cu plată - dacă asociaţiile de părinţi susţin astfel de acţiuni, atunci îşi asumă responsabilitatea acestora -, organizarea banchetelor la sfârşit de an şcolar sau de semestru, cât şi examenele naţionale, cele de definitivat şi de titularizare.

"Trag un semnal clar de alarmă asupra acestor activităţi, semnal de alarmă pe care vreau să îl asumăm cu toţii", a spus inspectorul şcolar general al Capitalei, la întâlnirea cu directorii unităţilor de învăţământ din Bucureşti.

Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a transmis către toate unităţile de învăţământ preuniversitar din Capitală o adresă prin care se solicită "măsuri urgente pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în educaţie".

Astfel, la nivelul fiecărei şcoli, se va constitui o comisie care va efectua o verificare internă privind o posibilă încălcare a prevederilor legale în vigoare referitoare la implicarea cadrelor didactice sau a altor angajaţi ai unităţii în strângerea de sume de bani de la părinţii elevilor, pentru diferite activităţi.

Tot în contextul evenimentelor recente care au pus la îndoială comportamentul unor cadre didactice, ministerul de resort a anunţat că va modifica Lega educaţiei, astfel încât cadrele didactice care au fost sancţionate cu desfacerea contractului de muncă să nu mai poată reveni la şcoală, fiind date ca argumente ale acestui demers mai multe cazuri, inclusiv cel al profesorului de sport Octavian Vişan, care ar fi fost reprimit la cursuri în ciuda condamnării pentru că a făcut sex cu o elevă.

"Nicăieri în lege nu este precizat faptul că o persoană căreia i s-a desfăcut contractul de muncă nu poate să revină în sistem parcurgând procedura obişnuită: concurs de titularizare şi aşa mai departe. Aceasta este prima temă pe care am dat-o Departamentului Juridic din Ministerul Educaţiei, să formuleze un text de lege pe care să îl prezentăm în Parlament: persoanele cărora li s-a desfăcut contractul de muncă nu mai pot reveni în învăţământ", a subliniat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Pricopie a subliniat că dacă nu se va face această modificare legislativă, angajaţii daţi afară vor reveni în sistem după un anumit timp. "Dacă nu facem acest lucru, ne vom trezi, peste un anumit interval de timp, cu aceşti oameni înapoi în sistem", a spus ministrul Educaţiei.

Date fiind aceste intenţii, apariţia unui cod de etică în care să fie adunate prevederi din Legea educaţiei, Strategia anticorupţie şi regulamente de organizare şi desfăşurare a concursurilor naţionale pare să fie soluţia ce ar putea aduce mai multă disciplină în sistem, începând cu oamenii de la catedră.

Codul de etică în preuniversitar, aflat şi astăzi în stadiul de proiect, face referire la conduita cadrelor didactice, dar şi a conducerii unităţilor de învăţământ, inclusiv în relaţia cu elevii şi părinţii.

Astfel, personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională "în conformitate cu următoarele valori şi principii: imparţialitate, independenţă şi obiectivitate; responsabilitate morală, socială şi profesională; integritate morală şi profesională; confidenţialitate; activitate în interesul public; respectarea şi promovarea interesului superior al copilului; respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului; respectarea autonomiei personale; onestitate şi corectitudine intelectuală; respect şi toleranţă; autoexigenţă în exercitarea profesiei; interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională; implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii/domeniului în care lucrează; respingerea conduitelor didactice inadecvate".

Codul mai prevede că, în vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, cadrele didactice au obligaţia de a cunoaşte, respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere: ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor, prin supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor desfăşurate în şcoală, cât şi în cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni; interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor; asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare; combaterea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual; interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale; interzicerea oricăror forme de limbaj cu caracter obscen, vulgar, aluziv, indiferent de intenţia serioasă sau ludică a acestora.

Potrivit proiectului, este interzisă orice activitate care generează corupţie, cum ar fi fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc; solicitarea/acceptarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii de interes privat pentru cadru didactic, în vederea beneficierii de către elevi de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea; traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare la clasă/zilnică; colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.); interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi sau cu elevi din unitatea/ unităţile şcolare unde cadrul didactic îşi desfăşoară activitatea, contra unor avantaje materiale şi/sau financiare obţinute de către cadrul didactic respectiv.

Codul interzice, de asemenea, organizarea de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor de activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.

"Cadrului didactic îi este interzis să fie profesor propriului copil sau unui copil-rudă până la gradul al III-lea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectă în unitatea şcolară în care lucrează", mai prevede proiectul.

De asemenea, proiectul prevede interzicerea achiziţionării de auxiliare curriculare sau materiale didactice prin mijlocirea tranzacţiei exclusiv de către cadrul didactic, acestea urmând să fie cumpărate pe bază de factură sau chitanţă de către părinţi ori reprezentantul părinţilor, de la furnizorii autorizaţi.

Profesorii nu au voie nici să consume substanţe psihotrope sau alcool şi nici să încurajeze sau să accepte consumul de substanţe psihotrope sau alcool de către elevi.

Este interzisă, totodată, organizarea de către profesori de pariuri şi jocuri de noroc, cât şi folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii financiare personale directe.

Codul face referire şi la relaţiile dinte profesori, care "trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială, interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului".

"Orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând convingerile politice şi religioase. Profesorii vor evita practicarea oricărei forme de discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi", mai prevede proiectul.

Cadrelor didactice li se interzice şi solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare.

De asemenea, orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare ( evaluările anuale, comisia de disciplină etc), prevede proiectul.