Coeficienţii de ierarhizare din proiectul Legii salarizării au fost reduşi cu până la 25%

Potrivit noilor propuneri, trimise deja de Ministerul Muncii sindicaliştilor, coeficienţii de ierarhizare au fost reduşi cu până la 25 la sută.

O reducere de 25 la sută a fost aplicată funcţiilor de conducere din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Astfel, dacă în vechea propunere ambasadorul putea obţine venituri cuprinse între 8,65 şi 10,81 de salarii minime pe economie, în funcţie de vechime, noile propuneri stabilesc că aceştia vor avea între 6,50 şi 8,10 salarii minime.

Consilierul diplomatic, care avea între 6,39 şi 7,98 salarii minime pe economie, va obţine, potrivit ultimelor propuneri, între 4,80 şi 6 salarii, reducerea fiind tot de 25 la sută.

Tot cu 25 la sută a fost redus şi salariul secretarului general cu rang de ambasador din MAE, coeficientul de ierarhizare fiind redus de la 10,89 la 8,20.

Potrivit noului proiect, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) va avea salariul cu 25 la sută mai mic decât cel stabilit în propunerile iniţiale, coeficientul de ierarhizare fiind tăiat de la 13,70 la 10,95, iar cel al vicepreşedintelui va scădea de la coeficientul de 12,95 la 10,35.

În cazul vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), reducerea este de 20 la sută, noii coeficienţi fiind 11,90, faţă de 14,90 iniţial.

Preşedintele de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi cel al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care aveau iniţial coeficientul de ierarhizare de 14,80, vor avea, în urma ajustărilor, un salariu echivalent a 11,85 de salarii minime pe economie.

Adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjunctul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi adjunctul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dar şi secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii vor beneficia de 11,75 de salarii minime pe economie, comparativ cu 14,70 prevăzut iniţial.

De o reducere cu 25 de procente va fi afectat şi judecătorul cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit propunerilor iniţiale, pentru vechime maximă avea coeficientul de 11,52, acesta fiind însă redus la 8,65.

Au fost reduşi cu 20 la sută şi coeficienţii pentru vicepreşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor de la 14 la 11,20, precum şi cei pentru preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, secretarii şi chestorii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, de la 13,70 la 10,95.

Coeficientul de ierarhizare pentru funcţia de premier, redus cu 11 la sută

Coeficientul de ierarhizare pentru funcţia de premier va fi redus cu 11 procente, de la 14,50 la 12,95, potrivit noilor propuneri privind nivelul coeficienţilor din Legea unică de salarizare.

Şi coeficientul corespunzător funcţiei de viceprim-ministru scade cu 20 la sută, de la 14 la 11,20, cel pentru ministru de stat de la 13,85 la 11,10, iar cel pentru ministru şi ministru delegat de la 13,70 la 10,95.

Salariul pentru secretarul de stat membru al Guvernului va fi afectat, de asemenea, de reducerea coeficienţilor, care, în acest caz scad de la 13 la 10,40, iar pentru subsecretar de stat reducerea coeficienţilor este de la 12,50 la 10.

Ministerul Muncii a propus şi o diminuarea a coeficientului corespunzător preşedintelui Curţii de Conturi, de la 14,50 la 11,60.

Reducerea coeficientului corespunzător secretarului general al Guvernului este de 8,5 la sută, de la 13 la 11,90.

Coeficientul de ierarhizare pentru consilierul de stat din Guvern scade cu aproximativ 20 la sută, de la 12,95 la 10,35.

Reduceri ale coeficienţilor au fost făcute şi în Administraţia Prezidenţială. Astfel, un consilier prezidenţial va avea 10,95 salarii minime pe economie, în loc de 13,70, iar consilierul de stat - 10,35, în loc de 12,95.

Noile propuneri diminuează şi coeficientul de ierarhizare pentru secretarii generali de la Senat şi Camera Deputaţilor, de la 13 la 10,40.

Coeficienţii corespunzători funcţiilor din MAI şi MApN au rămas nemodificaţi

Coeficienţii corespunzători funcţiilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Ministerul Apărării Naţionale (MApN) au rămas nemodificaţi în urma celei de-a doua ajustări din proiectul Legii salarizării, propusă de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Au rămas nemodificate soldele şi salariile funcţiilor de bază pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul Administraţiei Penitenciarelor, din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cel mai mare coeficient de ierarhizare, de 10,35, a rămas stabilit pentru şeful Statului Major General, secretar de stat - şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, pentru prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pentru prim-adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

Pentru funcţiile corespunzătoare gradului de general, amiral, chestor general de poliţie au rămas aceeaşi coeficienţii minimi şi maximi, respectiv 9,30 şi 9,40.

Cei mai mici coeficienţi sunt pentru soldaţi şi gradaţi voluntari, respectiv caporalul - 1,65, fruntaşul - 1,60 şi soldatul - 1,50.

Potrivit noilor propuneri, trimise deja de Ministerul Muncii sindicaliştilor, după analiza financiară făcută de Ministerul de Finanţe, coeficienţii de ierarhizare din proiectul Legii unice de salarizare în sectorul bugetar au fost reduşi cu până la 25 la sută, mai puţin cei din MAI şi MApN.