Coface: Stagflaţia, principala consecinţă economică a conflictului Rusia-Ucraina

Preţurile mai mari ale mărfurilor intensifică ameninţarea unei inflaţii ridicate şi de lungă durată, care creşte riscurile de stagflaţie şi tulburări sociale. Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni. Coface prognozează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusească în 2022 şi a retrogradat evaluarea riscului de ţară al Rusiei la categoria D (foarte mare). Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul realizării acestei analize, Coface estimează o inflaţie suplimentară de cel puţin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creşterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o reducere completă a aprovizionării cu gaze naturale ruseşti, aceasta ar putea costa cel puţin 4 puncte din PIB, conducând astfel creşterea PIB-ului UE aproape de zero – şi posibil în teritoriu negativ – în 2022.

Conflictul ameninţă să afecteze şi mai mult pieţele de energie şi mărfuri

Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale şi unul dintre primii 5 producători de oţel, nichel şi aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerţul global). Ucraina este un producător cheie de porumb (al şaselea ca mărime), grâu (al şaptelea), floarea soarelui (primul) şi se numără printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia şi rapiţă.

În ziua în care a început invazia, pieţele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar preţurile petrolului, gazelor naturale, metalelor şi mărfurilor alimentare au crescut. În urma ultimelor evoluţii, preţul petrolului Brent a depăşit 100 USD pe baril pentru prima dată din 2014 (125 USD/la momentul realizării acestui material), în timp ce preţurile gazului TTF din Europa au crescut la un nivel record de 192 EUR pe 4 martie.

Deşi preţurile ridicate ale mărfurilor au fost unele dintre riscurile deja identificate ca fiind potenţial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului creşte probabilitatea ca preţurile mărfurilor să rămână mai ridicate pentru mult mai mult timp. În plus, actualul conflict intensifică ameninţarea unei inflaţii ridicate şi de lungă durată, crescând astfel riscurile de stagflaţie şi tulburări sociale atât în ţările avansate, cât şi în cele emergente.

Sectoarele auto, transporturi şi chimice sunt cele mai vulnerabile

Criza afectează puternic sectorul auto deja tensionat din cauza diverselor penurii şi a preţurilor ridicate ale mărfurilor şi materiilor prime: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu... Fabricile ucrainene auto livrează către mari producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunţat oprirea activităţii fabricilor în Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume plănuiesc deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri.

Companiile aeriene şi maritime de transport de marfă vor avea, de asemenea, de suferit din cauza preţurilor mai mari ale combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse acestui risc. În primul rând, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, ţările europene, SUA şi Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene ruseşti şi, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene şi canadiene în spaţiul său aerian. Aceasta înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să opteze pentru rute mai lungi. În cele din urmă, aceste companii nu pot să crească foarte mult costurile, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei.

Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate ruseşti, ceea ce probabil va perturba activitatea de transport de marfă între Asia şi Europa, care tranzitează prin Rusia.

De asemenea, se estimează că materiile prime pentru petrochimice se vor scumpi, iar preţurile în creştere ale gazelor naturale vor avea un impact asupra pieţelor de îngrăşăminte, prin urmare, asupra întreagii industrii agroalimentare.

Recesiune puternică în economia rusească

Economia Rusiei va fi în mare dificultate în 2022, căzând într-o recesiune profundă. Prognoza actualizată a PIB-ului Coface pentru 2022 se situează la -7,5% după redresarea înregistrată anul trecut. Acest lucru a determinat retrogradarea evaluării riscului ţării de la B (destul de mare) la D (foarte mare).

Sancţiunile vizează în special băncile mari ruseşti, băncile centrale ruseşti, datoria suverană a Rusiei, funcţionari publici şi oligarhi ruşi selectaţi precum şi controlul exporturilor de componente de înaltă tehnologie către Rusia. Aceste măsuri exercită o presiune considerabilă asupra rublei ruseşti care a scăzut deja, şi vor conduce la o creştere a inflaţiei preţurilor de consum.

Rusia a atins un stadiu financiar relativ puternic: un nivel scăzut al datoriei publice externe, un excedent recurent de cont curent, precum şi rezerve valutare substanţiale (aproximativ 640 miliarde USD). Cu toate acestea, îngheţarea impusă de ţările depozitare occidentale asupra acestora din urmă împiedică Banca Centrală a Rusiei să le desfăşoare şi reduce eficienţa răspunsului rusesc.
Economia Rusiei ar putea beneficia de preţuri mai mari la mărfuri, în special pentru exporturile sale de energie. Cu toate acestea, ţările UE şi-au anunţat intenţia de a-şi limita importurile din Rusia. În sectorul industrial, accesul restricţionat la echipamentele de semiconductori, computere, telecomunicaţii, automatizare şi securitatea informaţiilor produse în Occident va fi dăunător, având în vedere importanţa acestor inputuri în sectoarele minier şi de producţie din Rusia.

Economiile europene sunt cele mai expuse la risc

Din cauza dependenţei de petrol şi gaze naturale ruseşti, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă consecinţelor acestui conflict. Înlocuirea întregii aprovizionări a Europei cu gaze naturale ruseşti este imposibilă pe termen scurt şi mediu, iar nivelurile actuale ale preţurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflaţiei. La momentul redactării acestui material, cu barilul de Brent tranzacţionat la peste 125 USD şi cu preţurile gazelor naturale pe piaţa futures peste 150 EUR/Mwh, Coface estimează o inflaţie suplimentară de cel puţin 1,5 puncte procentuale în 2022 care ar eroda consumul gospodăriilor şi, împreună cu scăderea aşteptată a investiţiilor în afaceri şi a exporturilor, va detedmina o scădere PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.
În timp ce Germania, Italia sau unele ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est sunt mai dependente de gazele naturale ruseşti, interdependenţa comercială a ţărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.

În plus, Coface estimează că o reducere completă a fluxurilor de gaze naturale ruseşti către Europa ar ridica costul cu 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar aduce creşterea anuală a PIB-ului aproape de zero şi, eventual, în teritoriu negativ – în funcţie de managementul cererii.

Nicio regiune nu va fi scutită de inflaţia importată şi de perturbările comerţului mondial

În restul lumii, consecinţele economice vor fi resimţite în principal prin creşterea preţurilor mărfurilor, care va alimenta presiunile inflaţioniste deja existente. Ca întotdeauna, atunci când preţurile mărfurilor cresc, importatorii neţi de energie şi produse alimentare vor fi afectaţi în mod deosebit, cu spectrul unor întreruperi majore a aprovizionării în cazul escaladării conflictului. Scăderea cererii din Europa va împiedica, de asemenea, comerţul global.

În Asia-Pacific, impactul va fi resimţit aproape imediat prin creşterea preţurilor de import, în special la preţurile energiei, multe economii din regiune fiind importatoare nete de energie, în frunte cu China, Japonia, India, Coreea de Sud, Taiwan şi Thailanda.

Întrucât comerţul şi legăturile financiare nord-americane cu Rusia şi Ucraina sunt destul de limitate, impactul conflictului va fi resimţit în principal prin canalul preţurilor şi prin încetinirea creşterii economiei europene. În ciuda perspectivei unei creşteri economice mai lente şi a unei inflaţii mai mari, evenimentele geopolitice recente nu sunt de aşteptat să afecteze politica monetară în America de Nord în această etapă.