#COLECTIV Un an de la tragedie. Justiţia nu a găsit încă vinovaţii

După tragedia din Colectiv societatea românească a început să pună întrebări legate de cine sunt cei care ar trebui să fie traşi la răspundere pentru incendiul în urma căruia au murit 64 de tineri. De atunci, trei dosare au fost trimise instanţelor pentru ca judecătorii să stabilească cine va plăti în faţa legii. Din cele trei dosare au fost disjunse şi alte cauze, care sunt instrumentate pe diferite paliere ale situaţiei de fapt.

”Prin impactul social al cazului, presupun că în fiecare dintre noi s-a schimbat ceva. Dincolo de acest lucru, este universul judiciar care face, cu siguranţă, obiectul preocupării opiniei publice, de aceea stadiile dosarelor şi perspectivele juridice sunt un subiect de interes public. (...) Din dosarele care sunt şi care vor mai apărea, abordarea per total la final să fie cumva unitară, astfel încât replica pe care victimele o găsesc faţă de ceea ce trăiesc şi solicită să fie înţeleasă pentru ei în sensul că statul, prin organele judiciare, a reacţionat corespunzător verificărilor care trebuiau făcute şi răspunderilor care, legal, trebuiau angrenate. (...) Ne putem aştepta la multe dosare noi Colectiv”, a declarat Antoniu Obancia, avocatul a 20 dintre părţile civile.

Patronii clubului Colectiv, primii vizaţi de investigaţii

Prima anchetă a fost deschisă imediat după incendiu. Pe 31 octombrie, procurorii şi poliţiştii criminaliştii au început cercetarea la faţa locului, fiind extinsă pe parcursul a două zile. S-au ridicat probe, obiecte ale celor care au fost în club, camerele de supraveghere, s-au vizionat imagini, s-au audiat martori, s-au făcut expertize, stabilindu-se în urma anchetei ca încăperea a fost cuprinsă de flăcuri în mai puţin de două minute.

La ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deservea scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă. La ora 22:32:00, artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena se aprind. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei. La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, spaţiul dintre stâlpul de suţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţă tot mai mare. La ora 22:32:26, tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente. La ora 22:32:35 suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire. Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul. La ora 22:33:01, în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.

Primii asupra cărora s-au îndreptat cercetările au fost patronii clubului Colectiv. George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu au fost arestaţi preventiv la data de 3 noiembrie. Acuzaţiile: omor din culpă şi vătămare corporală şi culpă. La sfârşitul anului 2015 au fost plasaţi în arest la domiciliu.

Cercetările s-au extins şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile din club, Golden Ideas Fireworks. Artificierul firmei, Viorel Zaharia, fost arestat pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Patronii firmei, Cristian Niţă şi Daniela Niţă au fost arestaţi pentru de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Cristian Niţă a fost interceptat de anchetatori în timp ce discuta cu o angajată, a doua zi după incendiul din club, despre ştergerea unor documente care puteau constitui probe în dosar. Angajata le-a spus anchetatorilor că firma practic nu avea evidenţă contabilă şi că s-a panicat după ce a văzut efectele incendiului din Colectiv, motiv pentru care a recurs la ştergerea unor documente. Judecătoria Sectorului 4 a decis arestarea pentru 30 de zile a Danielei Niţă, a lui Cristian Niţă şi a lui Viorel Zaharia. Judecătorii au considerat că pirotehniştii care au amplasat şi manevrat artificiile din Colectiv ar fi trebuit şi puteau să prevadă că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate. Zaharia le-a spus anchetatorilor că a montat artificiile împreună cu un coleg al său Marian Moise, un alt pirotehnis al firmei, care a şi declanşat artificiile şi care în acel moment se afla în spital, fiind rănit. Cei trei reprezentanţi ai firmei au fost plasaţi ulterior în arest la domiciliu.

În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată Dosarul Colectiv la data de 28 aprilie 2016, cei trei patroni ai clubului şi reprezentanţii firmei de la care proveneau artificiile fiind judecaţi de Judecătoria Sectorului 4. În primă instanţă, magistraţii au dispus începerea judecării cauzei, în prezent dosarul fiind în faza de contestaţie. Dacă hotărârea va fi menţinută de Tribunalul Bucureşti va începe judecata.

185 de persoane, răniţi sau rude ale celor decedaţi, s-au constituit părţi civile în această cauză.

Din dosarul Colectiv au fost disjunse alte cauze, una dintre ele în privinţa lui Marian Moise, pirotehnistul rănit în urma incendiului. Acesta era angajat al firmei care a furnizat artificiile, iar în seara de 30 octombrie 2015 s-a ocupat de montarea lor în club.

"În ceea ce priveşte cauza disjunsă din dosarul „Colectiv”, aflată în continuare pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, facem următoarele precizări: Procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de Moise Marian (aflat sub control judiciar), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă privind decesul a 64 de persoane şi vătămarea corporală din culpă a 112 persoane, precum şi pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În cauză se efectuează cercetări şi faţă de persoanele trimise în judecată prin rechizitoriul din 28 aprilie 2016 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă faţă de alte 92 de persoane vătămate. Totodată, sunt efectuate acte de urmărire penală cu referire la toate faptele sesizate în cauză de către persoane vătămate ori alte persoane", anunţa Parchetul General vineri, 28 octombrie.

Reprezentanţii Parchetului General susţin că în ancheta disjunsă au fost audiate până acum 40 de martori şi victime, fiind ridicate şi sute de documente medicale de la spitale din ţară şi din străinătate, locurile unde au fost trataţi răniţii din Colectiv. Procurorii care instrumentează dosarul au dispus 82 de expertize medico-legale, fiind cerute şi primite înscrisuri de la autorităţi din ţară în acest caz.

Cea de-a doua cauză se referă la ISU, Departamentul de Urbanism al Primăriei Sectorului 4, firma de construcţii care s-a ocupat de clădirea clubului şi societatea care a montat buretele în incintă. Cererea de extindere a urmăririi penale în acest sens a fost depusă de reprezentantul lega a 20 de părţi civile din dosar, la data de 11 aprilie 2016.

Doi angajaţi ai ISU, judecaţi pentru controale fictive

A doua anchetă a fost demarată de procurorii militari din DNA. În urma verificărilor, pe 9 noiembrie, anchetatorii i-au pus sub învinuire pe Antonina Radu şi Petrică George Matei pentru că, deşi ar fi mers de mai multe ori la club, nu au făcut controale, oferindu-se chiar să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Instanţa a stabilit ca Petrică George Matei să fie arestat preventiv iar colega lui să fie cercetată în arest la domiciliu, ulterior, dispunându-se măsuri mai blânde.

La aproape o lună de la incendiu, şefii ISU Bucureşti-Ilfov au fost suspendaţi din funcţii, inspectorul şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, fiind audiaţi la DNA ca martori.

George Matei şi Antonina Radu au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, pe 4 decembrie 2015 însă în luna februarie Curtea Militară de Apel a decis să retrimită dosarul la DNA pentru ca procurorii să refacă rechizitoriul. După mai multe luni de cercetări, pe 28 octombrie DNA a trimis dosarul, din nou, Tribunalului Militar. În cauză s-au constituit 248 de părţi civile care cer daune de 212.474.000 euro şi 51.240.315 lei.

"În perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică, în calitate de ofiţeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că Clubul Colectiv din Bucureşti (care până la data de 06.10.2014 a funcţionat ca persoana juridică S.C. Music Hall S.R.L., Bucureşti, iar după această dată ca persoana juridică S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti) desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu", anunţă procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

Potrivit DNA, conduita celor doi a dus la crearea unui prejudiciu de 12.156,42 lei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov (reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului de la data de 30.10.2015, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenţie, precum şi cheltuielile cu personalul implicat în intervenţie) şi la obţinerea unui folos necuvenit de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti (reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcţionării până la data tragediei).

"De menţionat este faptul că, deşi au făcut mai multe deplasări la Clubul Colectiv Club, inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate comercială să fie luată în evidenţă de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, în aceeaşi calitate şi cu bună ştiinţă, cei doi inculpaţi, fiind în timpul serviciului şi contrar atribuţiilor de serviciu, au întocmit în numele S.C. Colectiv Club S.R.L. şi pentru aceasta, mai multe documente referitoare la protecţia împotriva incendiilor, respectiv plan de evacuare a persoanelor/bunurilor în caz de incendiu, dispoziţie privind organizarea apărării împotriva incendiilor, dispoziţii de apărare împotriva incendiilor, fişe individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă şi au instruit angajaţii societăţii în cauză pe linia securităţii la incendiu", mai spun procurorii.

Şi în acest caz procurorii au făcut disjungeri, continuând cercetarile într-un dosar separat "care are ca obiect, printre altele, modalitatea în care au fost încheiate mai multe contracte de sponsorizare la nivelul I.G.S.U., în legătură cu care există suspiciunea rezonabilă că au fost încălcate actele normative în vigoare cu privire la acest gen de activitate", explica DNA.

Suspiciuni de corupţie de la Primăria Sectorului 4. Fostul primar Cristian Popescu Piedone, cercetat

O a treia anchetă îl vizează pe cel care era primar al Sectorului 4 în acea perioadă, Cristian Popescu Piedone, şi alţi funcţionari ai instituţiei. Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a declarat, a doua zi de la producerea tragediei, că localul nu avea autorizaţie de la ISU pentru că exista declaraţie pe propria răspundere, care era cuprinsă într-un acord de funcţionare şi conform căreia erau întrunite condiţiile de funcţionare. Primăria Sectorului 4 a pus la dispoziţia procurorilor mai multe documente din care a reieşit că declaraţia pe propria răspundere fusese dată în 6 noiembrie 2014 de către unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea. În document se preciza că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 de metri pătraţi, care avea 80 de locuri pe scaun pentru consumatori. Conform estimărilor participanţilor, în seara tragediei participau la concert aproximativ 350 de persoane. Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze, Cristian Popescu Piedone a răspuns că nu, dar a completat că pe viitor verificarea ar trebui să se facă la faţa locului de către inspectorii de specialitate şi după aceea să se elibereze certificat pentru activităţi pirotehnice.

Cristian Popescu Piedone a anunţat, în 4 noiembrie 2015, că demisionează din funcţia de primar al Sectorului 4 şi şi-a asumat vina morală pentru evenimentele din club, precizând că lasă justiţia să se pronunţe în ceea ce priveşte vina legală.

La începutul lunii decembrie, procurorii DNA au deschis o anchetă în care fostul edil a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, alături de două angajate ale primăriei, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, acuzate de complicitate la infracţiunile menţionate anterior. S-a cerut arestarea celor trei, solicitare admisă de prima instanţă. La contestaţie, au fost puşi în libertate, judecătorii considerând că primarul nu emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor şi nu intra în atribuţiile sale să verifice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI).

Piedone a fost pus, pe 18 decembrie 2015, sub control judiciar pe cauţiune, stabilită la 1,5 milioane de lei, pe care trebuia să o depună în 10 zile. Procurorii DNA au instituit sechestru asigurator pe sume de bani şi alte bunuri ale fostului primar. Sechestru asigurator a fost pus şi pe bani şi bunuri ale Aureliei Iofciu, Luminiţei Larisa, Ganea şi Sandrei Ramona Moţoc, la data faptelor funţionare în PS4. Piedone a prezentat garanţii pentru acoperirea sumei de 1,5 milioane de lei, un imobil şi mai multe maşini de epocă şi a fost scos de sub control judiciar pe cauţiune, pe 8 ianuarie 2016, în urma deciziei definitive a Tribunalului Bucureşti.

Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la data de 5 mai 2016, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Alături de el au fost trimise în judecată şi cele două angajate ale primăriei.

Procurorii au anunţat că „infracţiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicităţii) reţinută în sarcina inculpaţilor constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate în care au încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.”

Potrivit DNA, în Sectorul 4 al Capitalei primarul şi funcţionarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante. Astfel, în calitate de primar, Cristian Popescu Piedone ar fi încălcat legea şi eliberând, la data de 14 ianuarie 2015, acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

Până în luna aprilie 2016, 90 de persoane au depus cereri de constituire de parte civilă, dintre care 27 erau persoane care au suferit vătămări în urma incendiului din club, iar 63 rude ale celor decedaţi. Aceştia au cerut drept daune sume care variază între 30.000 euro şi 2.000.000 euro. Având în vedere că numărul părţilor civile implicate în acest dosar a crescut între timp la 140 şi că documentaţia privind cererile de despăgubire nu a fost finalizată încă, nu se ştie exact suma totală pe care părţile civile o solicită. La data trimiterii dosarului în judecată, suma se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro.

În această cauză instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, a decis să înceapă judecata. Cauza se află în faza de contestaţie, cercetarea judecătorească propriu-zisă urmând să înceapă dacă şi Curtea de Apel va considera că instanţa a fost sesizată legal.

În incendiul din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, iar alte peste o sută au fost rănite.