Colegele Florentinei Cîrstea: Om deosebit, mamă minunată, o parte din ea a murit alături de bebeluşi

Acesta este mesajul pe care îl transmit, miercuri, într-un comunicat, nouă medici specialişti neonatologi (Bianca Vameşu, Alexandra Cozinov, Georgeta Grecu, Mădălina Dobrescu, Cătălina Iordan,
Melania Iancu, Daniela Matrof, Mariana Păun şi Dana Vlase), precum şi echipa de asistente de neonatologie, moaşe şi asistente de obstetrică-ginecologie de la Maternitatea Giuleşti.

"Nu am ales întâmplător specialitatea de neonatologie. Începuturile sunt întotdeauna grele şi am simţit că e important să ajuţi mai ales în acele momente. Drama părinţilor care şi-au pierdut copiii în incendiul de la Giuleşti este greu de exprimat în cuvinte. 12 minute au adus o veşnicie de suferinţă în rândul familiilor care au rămas fără copii", spun medicii neonoatologi.

Aceştia arată că o cunosc pe asistenta Florentina Cîrstea din anii de rezidenţiat, ei descriindu-i ca pe una dintre cele mai bune, care i-a învăţat multe secrete ale manevrelor medicale.

"Dăruirea ei şi simţul clinic au ajutat mulţi medici să pună copiii pe drumul cel bun în momente critice - pentru că într-o secţie de terapie intensivă aşa sunt majoritatea momentelor. Şi munca este de echipă. Această asistentă îngrijea în tură şi câte 17-18 copii prematuri şi/sau în stare critică, mulţi dintre ei ventilaţi mecanic. Era chemată de medici să-i însoţească la naşterile cu probleme chiar dacă nu era atribuţia ei în acel moment. Activitatea ei până la tragicul accident a fost fără reproş. A făcut mult mai multe pentru copiii care i-au trecut prin mână şi pentru părinţii acestora decât este menţionat în "fişa postului". A refuzat oferte de muncă tentante pentru că a considerat că acolo poate să ajute cu adevărat", mai scriu medicii.

Potrivit acestora, în sistemul medical nu există o "cultură" a procedurilor poate şi pentru că, din cauza lipsurilor, multe lucruri trebuiau improvizate: sisteme de drenaj, diverse piese ale unor aparate etc. Situaţia aceasta există poate pentru că asistentele, medicii sau managerii nu au avut suficiente schimburi de experienţă cu cei din ţările unde procedurile şi mecanismele funcţionează.

"Ştim că nimic nu poate scuza sau diminua tragedia şi că asistenta Florentina Cîrstea răspundea de acei copii în fiecare din cele 720 de minute ale turei ei. Din păcate «sistemul» nu va fi trimis în judecată alături de ea pentru cele 12 minute în care greşeala ei s-a însumat cu greşelile altora care vor scăpa nepedepsiţi. Suntem dezolate deopotrivă pentru pierderea părinţilor dar şi pentru această asistentă care a îngrijit cu dăruire sute de copii, mulţi mai mici de un kilogram, pentru care munca asistentelor este la fel de importantă sau uneori chiar mai importanta decât a medicilor. Oriunde în lume. Sperăm într-o justiţie corectă în afara presiunilor mediatice. Sperăm că nu va fi încărcată şi cu vina altora, cu furie şi cu ură. Sperăm ca în urma acestui proces să nu le fie frică să mai meargă la serviciu tuturor medicilor şi asistentelor «singuri pe tur» în spitalele din România", mai spun cei nouă medici specialişti.

Ei precizează că vorbind de astfel de situaţii nu este vorba doar de un caz izolat, doar despre o asistentă care a fost forţată de împrejurări să nu-şi repecte una din obligaţiile majore - supravegherea permanentă a salonului de terapie intensivă neonatală, ci despre "un fenomen de masă", în care "multe persoane care lucrează în condiţii la limită, asistente şi medici nu au curajul de a-şi uni vocile într-un singur glas care să facă să tremure din temelii acest sistem".

"Ani la rând am avut ocazia să-i admir calităţile profesionale şi umane în lupta pentru viaţa fiecărui nou-născut cu probleme grave, fie că vorbim de nou-născut la termen, fie că vorbim de o persoană de 500-600g. Pentru că aşa îşi trata această asistentă pacienţii! Fiecăruia îi dăruia, ca propriului copil, priceperea şi atenţia cuvenită; puţin din sufletul ei rămânea cu fiecare copil pe care îl îngrijea, fie că soarta acelui copil era să rămână printre noi, fie să plece. Pare banal, pare de la sine înţeles că aşa se desfăşoară lucrurile, dar sunt atât de puţini, din păcate, cei care au talentul de a îngriji aceste fiinţe fragile... Nu rezişti într-o secţie de reanimare neonatală dacă nu ai suflet, conştiinţa, talent. Nu faci asta pentru bani. Nu în Romania. Să nu lăsăm opinia publică să murdărească tot ce-a făcut bun şi tot ce este Flori!", mai scriu medicii, în comunicatul transmis MEDIAFAX.

La rândul lor, asistentele de neonatologie, moaşele şi asistentele de obstetrică-ginecologie de la Maternitatea Giuleşti se declară "profund îndurerate de pierderea şi suferinţa copiilor implicaţi în tragedia întâmplată în secţia în care muncim, secţia de terapie intensivă nou-născuţi".

"Noi, asistentele de neonatologie, lucrăm permanent în regim de terapie intensivă şi reanimare. Asta înseamnă o luptă continuă, preţ de ore, minute, secunde, toate dilatate la maxim, pline de gesturile medicale de înaltă fineţe şi precizie pe care trebuie să le practicăm în orice condiţii. Uneori lupta pentru viaţa unui singur copil se întinde pe zile, săptămâni întregi iar acesta este multiplicată cu un număr de 15-20 de nou-născuţi de care ne ocupam în cea mai mare parte singure. Am ajuns la performanţe de care, după cum ne spun medicii care au practicat în afara ţării, puţine cadre medicale supraspecializate în domeniul neonatologiei le pot atinge. Uneori o tură de noapte însumează 3-4 copii ventilaţi mecanic, 2-3 ventilaţi CPAP, 1-2 cu convulsii, 1-2 malformaţi şi mulţi alţii în stare critică. Dintre aceştia mulţi sunt copii cu prematuritate extremă (25-26 săpămâni/ 400-500g la naştere), dintre care mulţi provin din sarcini gemelare sau tripleţi obţinute cu mare dificultate", descriu acestea condiţiile în care muncesc.

Ele susţin că în cele mai multe ture, din lipsa de personal, o singură asistentă îngrijeşte toţi aceşti 15-20 copii.

"Este deci de înţeles că dupa zeci de aborduri venoase (branule sau catetere centrale), ventilaţie, aspiraţie, recoltări, nutriţie parenterală (intravenos) şi enterală (gavaj), episoade de reanimare, se poate întâmpla, în cele 12 h de tură să fim nevoite să cerem ajutorul uneia din colegele din tură pentru supraveghere de scurtă durată, asistente care însă au în grijă la rândul lor alte secţii, ca cea de cezariene (20-25 copii), normoponderali (25-30 copii) şi prematuri la recuperare (10-15 copii). Aceste asistente sunt solicitate încă să coboare şi la sălile de naştere sau sala de operaţii (cezariene), moment în care ele sunt nevoite să-şi lase copiii în grija altora. Cunoaştem toate fişa postului, pentru noi este un reflex să căutăm imediat înlocuitor dacă trebuie să părăsim salonul de nou-născuţi, dar se întâmplă destul de des în ultimul timp să nu avem pe cine... ni se cere să ne îndeplinim obligaţiile fără să ni se ofere şi posibilitatea concretă, fizică de a le aplica, de a le asigura", mai scriu asistentele şi moaşele, colege ale Florentinei Cîrstea.

Ele arată că în ture sunt maxim două asistente, iar volumul de muncă şi responsabilităţi este acelaşi, imens.

"Nu este corect nici pentru noi şi nici pentru pacienţii noştrii pentru ai căror părinţi am avea poate mai mult timp în vederea comunicării în alte condiţii. Volumul şi ritmul de muncă este infernal de cele mai multe ori", apreciază colegele asitentei arestate preventiv, care adaugă că toate asistentele de terapie intensiva neonatală au studii medicale superioare şi ştiu să practice zilnic "gesturi de terapie intensivă de cea mai mare dificultate şi precizie".

Ele spun că toate au primit oferte de angajare în alte clinici, însă au refuzat repetat pentru că îşi iubesc meseria şi ştiu că locul lor "este aici unde cei mai mici sau critici pacienţi au nevoie de noi".

Colegele Florentinei Cîrstea o descriu pe aceasta ca pe "un om minunat, foarte corect şi extrem de dedicat meseriei ei", care a şi fost propusă repetat pentru postul de asistentă şefă de neonatologie, dar care a refuzat pentru că nu accepta compromisuri şi nu ar fi permis sub conducerea ei probleme organizatorice care să conducă la evenimente ca tragedia produsă.

"Munceşte cu mare pasiune şi impune şi celor din jurul ei un ritm şi standarde foarte ridicate de lucru, motiv pentru care o admirăm şi respectăm. A îngrijit şi salvat de-a lungul anilor mii de copii, prematuri, malformaţi sau cu multe alte patologii, copii cu care şi pentru care a înviat şi murit uneori la distanţa de numai câteva minute. O mare parte din omul Florentina Cîrstea a murit în incendiu cu acei "copii ai ei" pe care îi echilibrase (stabilizase ca funcţii vitale), tratase, hrănise şi spălase, pentru că ea este un om cu conştiinţă, care a realizat perfect şi imediat dimensiunile cumplitei suferinţe create. Colega noastra merită din plin să încercăm măcar să-i salvăm imaginea complet deformată care s-a creat sub presiunea tragediei întâmplate, să corectăm imaginea mamei care este Florentina Cîrstea în ochii propriului său copil, care ştie că ea pleacă la serviciu să salveze alte vieţi, nu să ucidă din culpa", scriu colegele asistentei.

Ele concluzionează spunând că Florentina Cîrstea "este un om deosebit, un profesionist şi o mamă minunată, căreia, într-un moment nefericit, i s-a întâmplat, tocmai ei, ceea ce ni se putea întâmpla oricăreia dintre noi".

Colegele asistentei încarcerate cer ca aceasta să fie judecată corect, nu ca pe un criminal deosebit de periculos.

"Dorim ca Florentina Cîrstea să fie judecată corect, să nu reprezinte imaginea întregului dezastru din sistemul sanitar care ne va afecta pe toţi deopotrivă pacienţi şi cadre medicale", conchid asistentele şi moaşele de la Maternitatea Giuleşti.