Colegiul Medicilor: Numărul erorilor medicale din România, mult sub media UE

"Numărul cazurilor de erori medicale nu crescut în ultima perioadă. A crescut numărul reclamaţiilor. De fapt, numărul cazurilor de erori medicale de la noi este mult sub media Uniunii Europene. Legat de creşterea numărului reclamaţiilor, există o lege a seriilor. Apare o reclamaţie, după care apar, în serie, altele", a spus preşedintele CMR.

Potrivit lui Astărăstoae, dacă sunt constatate erori, este foarte clar că lumea medicală este foarte obosită şi tracasată.

"La stres, poate creşte numărul de erori. În România, nu este respectat numărul de ore de lucru prevăzut în Directiva europeană. În Uniunea Europeană, numărul de ore de lucru nu poate depăşi 38 (pe săptămână - n.r.), cu gărzi cu tot. La noi, cu gărzi, sunt 58-60 de ore pe săptămână. Într-un spital mic, unde nu sunt medici suficienţi, un doctor face gardă la două zile. Avem deja un deficit de medici, iar cât producem nu acoperă numărul celor care pleacă. Apoi, suntem singura ţară din UE, unde venitul mediu în sănătate este cel mai mic din UE, sub venitul mediu pe economie. Adică este 0,77 din venitul mediu pe economie, faţă de Marea Britanie, unde este de 4,3 ori venitul mediu pe economie, Franţa - 3,4, chiar şi Bulgaria - 1,1. Concret, un medic nu câştigă la noi nici măcar venitul mediu pe economie", a mai spus profesorul Astărăstoae.

Preşedintele CMR mai spune că blocarea posturilor din 2009 a creat o mare presiune pe medicii rămaşi în sistem. "Când România va adopta Directiva europeană privind timpul de lucru, atunci deficitul de medici se va accentua", avertizează Astărăstoae.

În ultima săptămână, în România, patru familii au semnalat cazuri de erori medicale.

Cel mai recent este cel al unei tinere de 26 ani care a decedat în toaleta Spitalului TBC Aiud. Familia acuză cadrele medicale de neglijenţă şi susţin că personalul de gardă ar fi intervenit după aproape 45 de minute. Până atunci, mai multe paciente au încercat resuscitarea pacientei. Soţul tinerei a depus plângere la Parchet şi a sesizat Colegiul Medicilor Alba.

La sfrâşitul săptămânii trecute, o fetiţă de patru ani a decedat la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" din Capitală, după ce fusese anterior la Spitalul "Grigore Alexandrescu" şi la Institutul "Matei Balş"

Medicii de la "Alfred Rusescu" i-au dat fetiţei un antibiotic pentru care ar fi fost făcut testul de alergii, iar apoi, când febra a crescut la 39 de grade, i-au administrat un antitermic prin venă. Ulterior, fetiţa a intrat în stop cardio-respirator.

În acest caz, a fost începută o anchetă la nivelul spitalului, al Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti şi, implicit, al Ministerului Sănătăţii. Totodată, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşt vor face o anchetă după finalizarea investigaţiilro medico-legale.

La 16 mai, familia unui băiat de patru ani l-a acuzat de malpraxis pe medicul chirurg Sorin Brătilă de la Spitalul de Urgenţă din Petroşani pentru că l-a operat pe copil la mâna stângă, şi nu la cea dreaptă, unde acesta avea o afecţiune. Părinţii susţin şi că medicul ar fi făcut o intervenţie chirurgicală pentru fimoză, pentru care nu şi-au dat acordul. Ei sunt hotărâţi să dea spitalul în judecată, dar vor face şi plângere la Colegiul Medicilor.

Tot la 16 mai, o tânără timişoreancă a anunţat că va face plângere la Colegiul Medicilor şi va da în judecată medicul care i-a făcut o întrerupere de sarcină, după ce, la patru luni de la intervenţie, a aflat că este însărcinată.

În intervalul 2006-2011, Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din România a analizat 725 dosare în care au fost reclamaţi 916 doctori, dintre care 198 au fost sancţionaţi.

Numărul medicilor reclamaţi la CMR a crescut de la 112 în 2006 la 187 în 2011, cel mai mare din ultimii şase ani.

În 2006 şi 2008, cele mai multe reclamaţii au vizat medici de la obstetrică şi ginecologie, în 2007 şi 2010, de la chirurgie, în 2009 - de la medicina de familie, iar în 2011 - de la medicină internă şi cardiologie.

Din totalul medicilor sancţionaţi în ultimii şase ani, cei mai mulţi au primit mustrare, 13 au fost amendaţi, 11 au primit interdicţia de a profesa, iar într-un caz s-a decis retragerea calităţii de membru al CMR.