Colindatul cu Pluguşorul sau Capra, dar şi datul la grindă sunt obiceiuri păstrate în Dolj

Una dintre cele mai bine reprezentate tradiţii, de-a lungul vremurilor, în judeţul Dolj, este colindatul de Anul Nou, tradiţie care şi se mai păstrează.

În ajunul Anului Nou şi, uneori, chiar în ziua de Anul Nou, feciorii satului împodobeau cu panglici colorate o pereche de boi pe care o înjugau la plug, pocneau din bice şi sunau din clopoţei sau tălăngi. Apoi mergeau din curte în curte, pocneau din bice şi recitau "Pluguşorul”, aruncând din când în când sămânţă de grâu sau de ovăz. Trăgeau chiar şi o brazdă cu plugul şi aruncau sămânţa pe brazdă.

Deşi care cu boi mai rar se găsesc azi, tradiţia este dusă mai departe de copii.

“Recuzita lor este constituită dintr-un plug miniatural făcut din scânduri de brad împodobit cu panglici sau hârtie colorată, condus de către unul dintre copii, ceilalţi plesnind din bice şi sunând din clopoţei. Textul <Pluguşorului> este cel consacrat (cam acelaşi peste tot), urătorii aruncând boabe de grâu sau de porumb înaintea gospodarilor în momentul în care aceştia ies ca să plătească colindatul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, prof. Nicolae Dumitru, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Tradiţia spune că grâul aduce bogăţie.

Noul an vine cu un alt obicei, îndrăgit, în special, de copii. Este vorba despre "sorcovit”.

"După Îngroparea Anului Vechi, în dimineaţa Anului Nou (Sf. Vasile), grupuri de trei-patru copii pleacă la sorcovit, devreme. Înainte, sorcova era o ramură de pom împodobită cu arnici sau cu hârtie colorată. Astăzi ea este confecţionată şi viu colorată din hârtie sau alte materiale în fel şi fel de culori (de unde şi vorba: <colorat ca o sorcovă>. Copiii sunt primiţi în casă şi fiecare membru al familiei este atins cu sorcova în timp ce este rostit un text simplu: <Sorcova, vesela / Să trăiţi, să înfloriţi / Ca un măr, ca un păr, / Ca un fir de trandafir / Tare ca piatra, / Iute ca săgeata…/ Tare ca fierul, / Iute ca oţelul… La anul şi la mulţi ani!>. În schimbul acestor urări, copiii primesc, de obicei, bani”, a spus profesorul Nicolae Dumitru.

În Dolj, de Anul Nou se mai practică şi colindatul cu măşti, din care cel mai des întâlnit este colindatul cu "capra”: copii mai mari (numai băieţi), unul dintre ei (cel mai iscusit) reprezentând zeitatea zoomorfă substituită de masca frumos meşterită a caprei, împodobită cu panglici, ciucuri şi clopoţei, cu capul de lemn care clămpăne, vizitează fiecare casă, jucând capra în curte.

"O practică rituală aparte, care face legătura cu un alt tip de relaţii comunitare, respectiv de rudenie, este <datul la grindă>: în ziua de Anul Nou, părinţii duc copiii la moaşă (în unele localităţi merge moaşa la nepoţi). Moaşa aşează pe capul copilului un colac legat cu fir roşu, în care se înfig trei monede şi peste care se pun diferite daruri şi o sorcovă; aşează pe pragul uşii un obiect din fier (o bară sau un vătrai) apoi îl ridică pe cel mic deasupra acestui obiect de fier, cu faţa către răsărit, de trei ori în sus (până la grindă”) urându-i: <La anul şi la mulţi ani / Să ne trăiască nepotul (a)>. La rândul său, moaşa primeşte plocon şi, apoi, sărbătoresc trei zile şi trei nopţi”, a povestit profesorul Nicolae Dumitru, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Citeşte şi: INCIDENT în Parcul Tei din Capitală. Roata din parcul de distracţii s-a blocat timp 45 de minute - FOTO

Citeşte şi: Trafic îngreunat pe Valea Prahovei: S-a circulat pe un singur sens între Azuga şi Buşteni din cauza unui accident cu trei autoturisme

Citeşte şi: VIDEO Revelion 2017 în Capitală: Aproape 40.000 de oameni au petrecut în aer liber

Citeşte şi: FOTO O femeie din Capitală a murit în noaptea de Revelion într-un incendiu cauzat de artificii. O altă femeie şi un copil de 10 ani au fost răniţi

Citeşte şi: Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov: În noapte de Revelion au fost 655 de solicitări, cu 40% mai multe faţă de ultimii doi ani