Comasarea alegerilor ar crea dificultăţi privind procesul de vot. MOTIVAREA DECIZIEI CC privind neconstituţionalitatea Legii

În 25 ianuarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituţie, principiu care exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă, se arată în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea

"Legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", scrie Curtea Constituţională în motivarea deciziei.

Curtea a mai constatat, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.

Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.

"Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor", a mai stabilit Curtea Constituţională.

Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplina libertate a alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere, a conchis CCR.

• Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu 6 luni încalcă principiul periodicităţii alegerilor

Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a stabilit CCR.

• Comasarea alegerilor parlamentare şi locale determină încălcarea dreptului de a fi ales

Organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea Legii de comasare a alegerilor locale şi parlamentare.

• Decăderea instanţelor în cauzele împotriva HG privind colegiile uninominale, incompatibilă

Instituirea sancţiunii decăderii instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea acţiunii împotriva hotărârilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale reprezintă o sancţiune incompatibilă cu rolul şi statutul instanţelor, nefiind opozabilă acestora, arată CCR.