Comemorarea Tratatului de la Trianon: Peste 200 de persoane la Miercurea Ciuc şi drapel secuiesc de doi metri, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe

Comemorarea de la Miercurea Ciuc a început la statuia Gloria Victis din faţa Consulatului General al Ungariei din reşedinţa harghiteană, unde s-au întâlnit membrii "Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate" (HVIM), ai Mişcării "Tinerii Maghiari din Ardeal” (EMI) şi ai Organizaţiei de tineret a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) "MINTA", purtând drapelul Ungariei, steaguri negre şi drapelul arpadian - aparţinând primei dinastii domnitoare a Regatului Ungariei.

Lor li s-au alăturat Cavalerii Ordinului Vitejilor, husarii de la Uniunea "Matyas" din Ciucul de Jos şi localnici, printre ei aflându-se şi primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman.

După un moment de reculegere, husarii au dat onorul şi au pornit în marş, în faţa celor peste două sute de participanţi, până la parcul din centrul oraşului, unde reprezentanţii organizatorilor şi preoţii bisericilor istorice maghiare au susţinut discursuri în care au vorbit despre semnificaţia Tratatului de la Trianon pentru maghiari.

La finalul alocuţiunilor, participanţii au intonat imnul secuilor şi pe cel al Ungariei.

Reprezentantul "Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate" (HVIM) - organizaţia Miercurea Ciuc, Gereb Zoltan, a declarat că Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai "ruşinoase" momente ale istoriei şi "o tragedie pentru naţiunea maghiară".

"Suntem datori să comemorăm Dictatul de la Trianon, care este unul dintre cele mai ruşinoase momente ale istoriei, suntem aici ca să atragem atenţia oamenilor asupra acestui lucru. 4 iunie 1920 este o adevărată tragedie pentru naţiunea maghiară", a declarat Gereb Zoltan.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Harghita, Szilagyi Arpad, a afirmat că locuitorii din "Ardealul dat României” sunt "orfanii Ungariei".

"Prin Tratatul de la Trianon, Ardealul a fost dat României, iar noi ne simţim ca într-o familie în care părinţii au murit şi copiii poartă doliu. Noi suntem orfanii Ungariei, nu avem niciun motiv să sărbătorim, să ne bucurăm, este o zi de tristeţe pentru noi", a spus Szilagyi Arpad.

La rândul său, primarul municipiului Mirecurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a afirmat că 4 iunie este doar o altă zi în care lupta secuilor pentru "subzistenţă" continuă.

"E o zi ca oricare alta, o zi de luptă care ţine din 1920, în care ne zbatem să subzistăm în noua organizare mondială care s-a născut la Trianon. Pentru noi este greu de găsit o soluţie mai bună decât s-a promis în 1918, la 1 Decembrie, la Alba Iulia. Practic, 93 de ani sunt pierduţi, dar lucrurile pot fi orânduite acum, la regionalizare şi la schimbarea Constituţiei, în spiritul celor ce le-au fost promise strămoşilor noştri de către strămoşii majoritari din această ţară", a afirmat Raduly.

Comemorări ale Tratatului de la Trianon au fost organizate în majoritatea localităţilor din judeţul Harghita.

Covasna: Drapel secuiesc de doi metri, arborat în centrul municipiului Sfântu Gheorghe

Un drapel secuiesc de doi metri a fost arborat, marţi, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, la iniţiativa organizaţiei locale a PCM, urmând să rămână acolo "pe termen nelimitat".

Drapelul secuiesc lung de doi metri şi lat de 1,12 metri a fost arborat, la iniţiativa PCM Sfântu Gheorghe, pe un catarg în Parcul Elisabeta din centrul municipiului.

Liderul PCM Sfântu Gheorghe, Balint Jozsef, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Primăria a dat toate aprobările necesare pentru arborarea drapelului, astfel că acesta va rămâne în centrul municipiului "pe termen nelimitat".

La rândul său, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), a afirmat că nu ştie până la ce dată a fost eliberată autorizaţia, dar "orice spaţiu public din Ţinutul Secuiesc este potrivit pentru arborarea steagului secuiesc".

În martie, un drapel secuiesc de mari dimensiuni a fost arborat în centrul oraşului Baraolt (Covasna), la iniţiativa organizaţiei locale a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Lângă drapel au fost amplasate şi două tăbliţe, în limba maghiară şi în limba română, inscripţionate cu un fragment din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1918, referitoare la "deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare".

Totodată, în februarie, un drapel secuiesc de dimensiuni mari a fost arborat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, tot de către reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca simbol al dezideratului de obţinere a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Tratatul semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles (Franţa), după Primul Război Mondial, consfinţea unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. În urma aceluiaşi act, Slovacia şi Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul - Austriei, iar Croaţia şi Slavonia - Iugoslaviei. Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România şi cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia şi Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).