COMENTARIU Lelia Munteanu. Fiii lacrămilor tale

1030 afișări

„Fiii lacrămilor tale" e cea mai mai frumoasă priceasnă. O aud în mintea mea şi încerc, cu câtă credinţă am, să o cobor în inimă.

O aud, aşa cum se cânta la noi. Din oastea vocilor (pe fiecare le recunosc şi astăzi) se întrupează, ca în ape amare, glasul bunicii.

Multă vreme am crezut că priceasna aceasta a fost ruptă, vers cu vers, din sufletul poporului binecredincios şi purtată ca praporii dintr-un veac în altul. Aşa şi este, dar trebuie să ştiţi că are un autor - ieromonahul Gavril Sălăgeanu, care din altarul mănăstirii greco-catolice din Bixadul Maramureşului a ajuns în beciurile Securităţii. (Ultimul stareţ, părintele Gheorghe Marina, a compus melodia). Au trecut aproape trei sferturi de secol de atunci, nu vreau să picur sarea lacrimilor pe răni care nu s-au închis încă.

Există cel puţin o sintagmă în textul pricesnei (cântată de credincioşi şi în pelerinaje), care trimite la greco-catolicism: Steaua Mării (Stella Maris, numele Fecioarei, călăuzitoarea spre Hristos).

Pietatea populară a adăugat, la sfârşitul fiecărui refren, un nod strâns între credinţă şi naţie („Vino, Maică, iară,/ nu lăsa să piară/ ţara şi poporul,/ turma şi păstorul").

„O, Măicuţă Sfântă

te rugăm fierbinte,

să ne-asculţi de-a pururi

marea rugăminte:

Nu lăsa, Măicuţă,

să pierim pe cale,

căci noi suntem fiii

lacrămilor tale.

Vino, Maică, iară,

nu lăsa să piară

ţara şi poporul,

turma şi păstorul.

Când plângeai sub cruce

Maică-ndurerată,

te-am primit de Mamă,

noi şi lumea toată.

Călători pe-o mare

veşnic tulburată,

noi ne-am pus în tine

şi nădejdea toată.

Tu eşti Steaua Mării

şi ajuţi s-o treacă;

dintre câţi te roagă,

nimeni nu se-neacă.

Fă să-ţi batem zilnic

la miloasa-ţi poartă,

câtă vreme-n lume,

valuri ne mai poartă.

Iar când nori şi ceaţă

înnegri-vor zarea,

vino tu, Măicuţă,

să ne-arăţi cărarea.

Să conduci luntriţa

printre stânci şi valuri,

să ne scoţi la portul

veşnicilor maluri.

O, Măicuţă Sfântă,

cea mai scumpă floare,

fă din şir de lacrimi

dalbe lăcrămioare.

Scapă-ne de patimi

şi de pofte rele,

şi ne schimbă-n mândre

mărgăritărele.

Să ne duci cu tine

unde calea-ţi duce,

să ne dai în ceruri

Fiului tău dulce.

Şi să-i spui, Măicuţă,

c-aste floricele

le-au făcut să crească

chinurile grele.

Şi cu ale tale

lacrimi de sub cruce;

tu le eşti, Măicuţă,

Maica cea mai dulce.

Inima-i Preasfântă

mângâios ne-o strânge;

va uita de patimi,

mai mult nu va plânge.

Noi, cuprinşi de-o pace

fără de hotară,

lăuda-te-om veşnic

Pururea Fecioară.

Şi nu lăsa, Măicuţă,

să pierim pe cale,

căci noi suntem fiii

lacrămilor tale.

Vino, Maică, iară,

Nu lăsa să piară

ţara şi poporul,

turma şi păstorul".

Există un fior filocalic în felul în care se cuminecau femeile acestea în biserica greco-catolică din Ieud, înaintând spre „portul veşnicelor maluri", în 2013, înainte cu şapte ani buni de izbucnirea molimei:

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: lelia munteanu,; comentariu

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.