COMENTARIU Marius Oprea / Liberi şi fericiţi. Pînă cînd?

Singurul cîştig al revoluţiei din 1989 a fost că ne-am dat jos măştile şi am putut vorbi liber, acum revoluţia ne-a fost anunţată de la balcon

”Jos masca” a devenit din slogan al celor care nu cred în Covid o realitate, consacrată brusc de Preşedintele României. Atît de brusc, încît l-a luat prin surprindere şi pe primul ministru Cîţu, care se pregătea el, să ne anunţe de la 1 iunie ”măsurile de relaxare”. Ai zice că nu s-a întîmplat nimic, în ultimul an şi jumătate. Imaginile cu muribunzi, în spitale asaltate de cozi de salvări sînt acum din alt film. Şi e mai greu să ne întoarcem la aşa ceva, decît a fost să trecem prin asta.

Intervenţia lui Klaus Iohannis ar fi de înţeles, dacă am fi fost în campanie electorală, dar poate sîntem şi nu ştim. Covid-19 pare să fi intrat, ca argument, în cîştigarea popularităţii: cine-şi arogă cîştigurile, de pe urma relaxării? Deocamdată a marcat preşedintele, în mod evident în dauna lui Cîţu. Să fi fost acesta un semnal că primul ministru trebuie să o lase mai moale cu pretenţiile lui la şefia PNL? E posibil.

Dincolo de toate, prima seară/noapte de eliberare de mască a făcut ca la televizor să apară imagini care pînă nu demult erau din categoria ”aşa nu”: petrecăreţi, peste tot, fără mască, fără frică. A fost, realmente, o descătuşare. Cine-şi imaginează că în aceste condiţii, în care totul pare revenit la normal, lumea se va mai repezi să se vaccineze, se înşeală. Chiar dacă vaccinarea se va face la colţ de stradă, ritmul va scădea. Nu mai e niciun premiu de dat. Le-a dat preşedintele pe toate, odată.

I-a scăpat totuşi ceva: draga lui ”Românie educată”. După cum scria jurnalista  Raluca Pantazi pe site-ul edupedu.ro, în discursul preşedintelui ”1 minut a durat nimicul despre şcoli. Şi a fost şi ultimul, în discursul de 13 minute în care Klaus Iohannis a anunţat o ploaie de măsuri de relaxare. Nici măcar una nu are în vedere elevii, profesorii, spaţiul şcolii”. Relaxările anunţate, la nunţi, boetzuri, peterceri, la Untold şi Neversea nu privesc şi şcolile. „În final, o remarcă legată de şcoli. Noi păstrăm în continuare normele care ţin de rata de incidenţă. Deci, în privinţa şcolilor, se aplică normele de până acum”, anunţa preşedintele Iohannis.

Autoarea articolului constata că ”întîiul profesor al ţării, preşedintele Klaus Iohannis a scos România educată la o terasă şi-un mic. Singura şansă pentru ca profesorii să-şi poată vedea faţă-n faţă toţi elevii este să-i aducă la restaurant. Şcolile rămân la fel de închise pentru neesenţiali, adică pentru copiii de clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a din localităţile aflate în scenariu galben”. Articolul a fost preluat de Tudor Chirilă, într-un comentariu deosebit de acid la adresa preşedintelui. Eu n-o să repet asta. Voi spune doar că jocul de-a popularitatea pe seama unei chestiuni atît de serioase precum pandemia este la fel de periculos ca boala în sine.

Klaus Iohannis, dacă are vreo ”agendă ascunsă”, dacă are de gînd să distrugă ceea ce cu greu au reuşit ”propagandiştii” pro-vaccinare (printr-o pre-inoculare a fricii de Covid şi a ”cointeresării”, recompensării sociale a ”vaccinaţilor”), dacă mai vrea capital de imagine (pentru ce?), ori să împiedice pe altcineva să îl obţină pe seama relaxărior, se joacă cu focul. Se vede că Iohannis nu cunoaşte deloc psihilogia poporului român. Căruia, după ce i-ai dat masca jos, nu i-o mai poţi pune, cu niciun preţ. S-a văzut în decembrie 1989, cînd chiar dacă Ion Iliescu şi comuniştii lui au pus din nou mîna pe putere, în pofida străzii care striga ”jos comunismul”, n-au mai putut împiedica oamenii să strige, să spună ce gîndesc.

Fără ca pe feţele lor să se mai citească frica. Sîntem din nou liberi. Pînă cînd, şi cu ce preţ?