COMENTARIU Valeriu Şuhan: Rău e să fii prost...

Am citit Ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi ministrului Afacerilor Interne nr. 874/81/2020, ăla cu purtatul măştii şi spălatul pe mâini cu apă şi săpun.

Ordinul ăsta reglementează o prostie cât casa, anume că e obligatoriu să purtăm masca ”la locul de muncă”.

Că-i o prostie, să ştiţi că n-o spun eu ! O spune doctorul Adrian Marinescu de la ”Matei Balş”, care zice că, ” da, e periculos pentru sănătate”, ”e clar că e o oxigenare redusă” şi că ”eu n-aş face acest lucru, nici medicii n-o fac”.

Deci, suntem obligaţi să purtăm masca ”la locul de muncă”! Adică, un salariat trebuie, e obligat chiar, să poarte masca pe timpul întregului program de lucru. Mai mult, să o schimbe la patru ore.

Cum poate gândi cineva că se poate sta cu masca aia pe faţă timp de opt ore?! Şi, dacă n-o faci, te amendează! Bă, eşti nebun?!

Adică, ce face, vine miliţia prin birouri şi-i amendează pe ăi de n-au mască?!

Tot ei ne spun că există şi excepţii. Anume, ei politicienii, că doar cine ar mai putea fi ”vorbitori în public”, şi dacă, printre altele, în astfel de ocazii, se păstrează o distanţă de cel puţin 3 metri.

Păi bine, mă nene, nu s-ar putea să chemi la birou numai atâţia oameni cât să se poată asigura distanţarea asta şi restul să muncească, prin rotaţie, de acasă?!

Ba da, sigur că da, numai că asta ar însemna să nu vrei neapărat să-i înjoseşti pe oameni şi nici să le bagi frica-n oase neapărat.

Am mari dubii că aşa ceva ar fi posibil. Eu văd tot mai multă aroganţă şi desconsiderare la adresa noastră. Ok, la adresa mea, că nu m-a pus nimeni să vorbesc în numele său. Asta simt eu, oameni buni!

Şi încă ceva, se tot vorbeşte acolo de ”triajul epidemiologic”, dar nicăieri nu se precizează cine trebuie să-l facă. Poate, nea Caisă...

Las deoparte că ordinul ăsta ar fi trebuit să preceadă vestita legislaţia în materie, că altfel n-ar avea niciun sens.

Amintiţi-vă de discuţia dintre domnul Ludovic Orban, prim-ministrul României, şi doamna Violeta Alexandru, ministrul Muncii, chiar în şedinţă de Guvern, exact pe această temă.

Cu jumătate de glas, doamna ministru îi atrăgea atenţia şefului Guvernului asupra ordinii apariţiei actelor normative respective, în sensul că întâi ar trebui să apară reglementarea de principiu şi numai ulterior cadrul sancţionatoriu.

Pe domnul Orban ”l-a durut la cinci metri” şi i-a replicat cu superioritate doamnei ministru, după modelul ”las’ că merge şi-aşa”, ăla atât de combătut de preşedintele României şi a dispus continuarea procedurii. Şuie, dar ”originală”...

Mai direct, prim-ministrul domnul Ludovic Orban a consacrat ideea că întâi trebuie să amendezi şi abia pe urmă să defineşti de ce şi pentru ce.

De altfel, aţi văzut, odată consacrată o prostie, nu e nicio problemă s-o repeţi.

Dacă, acum o săptămână, au rămas cu trei zile "neacoperite", s-au concentrat şi au scos o ordonanţă de urgenţă ca să facă ”punte”. Acum, au scos întâi legea, dar le-au mai trebuit câteva zile ca să definească ce anume se poate sancţiona.

Toate astea îmi dau o senzaţie stranie.

Pare că m-am întors cu 40 de ani în urmă, numai că totul e ”la mişto”. Adică, Ceauşescu e prin jur, pluteşte în aer, numai că nu mai e unul singur, sunt deja mai mulţi aidoma lui ca autocrat, dar care mai de care mai stupid, actori de ocazie într-o piesă ad-hoc, încropită, dezlânată, fără cap şi coadă.

Republica Absurdistan pare că şi-a găsit graniţele. Nasol pentru noi....