COMENTARIU: Voturile negative ale Secţiei pentru procurori a CSM în cazurile Irimie şi Niţu, previzibile

Deşi potrivit Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, şedinţa de joi, în cadrul căreia au fost audiaţi cei doi candidaţi pentru funcţiile de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de procuror general al României, a părut un simulacru, ştiindu-se de la început că scorul va fi negativ pentru cei doi procurori aspiranţi la cele două poziţii de conducere din Ministerul Public.

Ioan Irimie nu a convins deloc, încă de la primele fraze, că ar putea fi un lider al procurorilor anticorupţie. "Una e să fii şef la DNA, şi alta e să fii procuror în DNA" - vorba lui Daniel Morar, ale cărui întrebări au fost decisive pentru respingerea celor doi candidaţi.

Neştiinţa, răspunsurile în doi peri, lipsa de rezultate în activitate dovedite cu prisosinţă de Irimie au creat însă cadrul necesar pentru ca Daniel Morar, cunoscător al mecanismului DNA, să arate că el ştie vulnerabilităţile sistemului. El s-a străduit să dea de înţeles - prin întrebările puse, dar şi prin remarcile de-a lungul audierilor - că ar fi putut fi un mai bun candidat pentru funcţia de procuror general şi că şi-a făcut treaba cât a fost şef la DNA.

De altfel, Morar a avut şi timp, din 2 octombrie până acum, să constate şi "cifric" - vorba lui Irimie - nerealizările Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică sau ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au funcţionat până la începutul lunii octombrie sub conducerea Codruţei Kovesi.

"Zero rechizitorii pe conflict de interese, zero pe spălare de bani, zero pe cazuri de corupţie (probabil de mică corupţie, domeniu cu aprecieri favorabile în rapoartele Comisiei Europene, căci de marea corupţie se ocupă DNA-n.r.)", a spus Morar, taxându-i astfel pe toţi cei care au condus secţiile pe domeniile respective.

Audierea lui Tiberiu Niţu nu avea cum să schimbe părerea deja formată a membrilor CSM, mai ales că scorurile care se conturau înainte de a fi audiaţi cei doi erau 5-0 pentru Irimie şi 4-1 pentru Niţu.

Niţu, uneori timorat, uneori ironic sau doar zâmbitor, a răspuns întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a CSM. El s-a contrat, motivat sau nu, cu Oana Schmidt Hăineală şi cu Daniel Morar. Grimasele vicepreşedintei CSM în timp ce el îşi expunea proiectul de reformă au fost un prim prilej de dispută, Tiberiu Niţu abandonând tonul sobru al prezentării pentru a o ruga pe aceasta să nu se mai strâmbe. Şi reacţia lui Schimdt Hăineală a fost de acelaşi nivel, ea împreunându-şi mâinile şi aşezându-le sugestiv în dreptul gurii.

Proiectul de management al lui Niţu a provocat însă mai puţine dezbateri decât programul de lucru pe care acesta ar urma să-l aibă în noua calitate, astfel încât totul s-a redus la discuţii despre capacitatea şi potenţialul de muncă al candidatului.

Replicile lui Niţu nu au fost de natură să câştige simpatia membrilor CSM, ci le-au oferit acestora argument pentru un aviz negativ.

Tiberiu Niţu a evitat să răspundă întrebărilor lui Morar, care a obţinut drept de vot în CSM printr-un artificiu, candidatul la funcţia de procuror general lăsând mai degrabă impresia că nu-l recunoaşte pe Morar ca membru de drept în CSM. În 23 octombrie, CSM a stabilit că Morar, deşi e delegat pe funcţia de prim-procuror general al României, are atribuţiile procurorului general al României, membru de drept în Consiliu.

Tiberiu Niţu a declarat că a trecut prin cea mai grea procedură de desemnare a procurorului general al României, ceea ce l-a făcut pe Daniel Morar să se adreseze râzând ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru: "De ce aţi făcut aşa grea procedura, doamna ministru?!".

"Nu aţi stat două ore în şedinţă (când a fost audiat ca procuror şef)", i-a spus Niţu lui Morar, la care şeful interimar al Ministerului Public i-a răspuns zâmbind:."Asta e!". Şi discuţia a continuat în acelaşi registru.

Procedura de selecţie a procurorilor şefi a fost impusă de Comisia Europeană după ce voci au reclamat la Bruxelles tentativa politicului de a-şi impune controlul asupra Justiţiei.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei este cel care face propunerea de numire a procurorului şef, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele ţării este cel care emite decretul de învestire în funcţie. Concret, este atributul exclusiv al ministrului de a face propunerea, care poate fi respinsă doar o dată, conform unei decizii mai vechi Curţii Constituţionale.

Jocul de-a selecţia procurorilor pentru funcţiile de procuror general, respectiv şef al DNA, pare însă a avea accente care depăşesc sfera independenţei.