Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 îi trimite lui Kovesi două întrebări privind prezenţa acesteia acasă la Gabriel Oprea, în seara scrutinului prezidenţial/ Lazăr, despre Comisie: Ministerul Public nu sfidează alte instituţii. E o problemă de drept

„S-a votat textul final al scrisorii. Citez întrebările din memorie: dacă dânsa s-a aflat la data respectivă la locul respectiv şi dacă da, în ce scop a fost acolo, în casa domnului Oprea. Acestea au fost întrebările adresate de către domnii deputaţi. Sunt două întrebări trimise de către deputaţi”, a precizat, joi, preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, deputatul PSD Anca Florea.

Ea a menţionat că textul final al scrisorii a fost votat în unanimitate de către membrii Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, iar scrisoarea va fi transmisă în cursul zilei de joi procurorului şef al DNA.

Demersul Comisiei de anchetă de a transmite aceste întrebări Laurei Codruţa Kovesi are la bază refuzul repetat al acesteia de a se prezenta la audieri.

Lazăr, despre Comisia de anchetă:Ministerul Public nu sfidează alte instituţii. E o problemă de drept

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, referitor la solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă de a clarifica anumite aspecte privind alegerile electorale din 2009, că instituţia pe care o conduce nu sfidează alte autorităţi, precizând că „cererea ridică o problemă de drept”.

„Ministerul Public este preocupat de respectarea principiului cooperării loiale între instituţiile şi autorităţile statului şi nu are intenţia de a sfida alte instituţii, în pofida speculaţiilor sau interpretărilor emoţionale lansate în spaţiul public”, a explicat Lazăr, pe o pagină de socializare.

Solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009 este în analiză, urmând să fie clarificată în perioada următoare, precizează sursa citate.

„Cererea ridică o problemă de drept, respectiv definirea limitelor legale şi a cadrului cooperării loiale, care trebuie să se facă cu respectarea Constituţiei şi a legilor în vigoare, având în vedere specificul activităţii judiciare. Ma mult, la paragraful nr. 38 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 430 din 21 iunie 2017 se prevede că: `activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangenţă cu o anchetă judiciară`”, a mai scris Lazăr, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a propus, joi, ca preşedinţii celor două Camere să sesizeze CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, o decizie în acest sens urmând a fi luată în şedinţa coaliţiei, de luni.

„Am decis să avem în vedere o sesizare a preşedinţilor celor două Camere - pentru ca aceştia au preogativele - pentru a sesiza Curtea Constituţională cu un eventual conflict juridic de natură constituţională între cele două instituţii ale statului, respectiv Ministerul Public şi Parlament, pentru faptul că documentele solicitate nu au fost înmânate Comisiei parlamentare de anchetă”, a precizat, joi, preşedintele Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009, deputatul PSD Oana Florea.

Ea a menţionat că a avut o discuţie telefonică, miercuri seara, în acest sens, cu liderul PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Parchetul General anunţa, în 14 iulie, într-un comunicat de presă, că nu poate trimite Comisiei de anchetă a Parlamentului copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial, pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale.

„Urmare a adresei dumneavoastră nr. 4C-30/80 din 11 iulie 2017, prin care ne solicitaţi transmiterea, în copie, a dosarului nr. 213/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vă comunicăm că în conformitate cu art. 285 Cod procedură penală, coroborat şi cu prevederile art. 111 din Constituţia României, nu putem da curs acestei solicitări”, arăta Ministerul Public în răspunsul transmis Parlamentului României.

Conform procurorilor de la PICCJ, în dosarul aflat la Parchetul General au fost desfăşurate activităţi de urmărire penală, nepublice, cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

De altfel, sursa citată menţiona că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit”, astfel încât cele două anchete nu pot interfera.

„În cauza ce formează obiectul dosarului nr. 213/P/2017, s-a dispus la 22 iunie 2017 clasarea cu privire la sesizarea din oficiu din 24 aprilie 2017, întrucât faptele nu există în materialitatea lor. În ordonanţă se reţine că din materialul probator nu rezultă niciun element sau indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi comis o faptă prevăzută de legea penală”, conform sursei menţionate.

Comisia parlamentară de anchetă a votat, în 10 iulie, trimiterea unei adrese către procurorul şef DNA, prin care Laura Codruţa Kovesi să fie întrebată dacă a fost acasă la Gabriel Oprea, sesizarea ministrului Justiţiei pentru măsuri, precum şi sesizarea Parchetului General pentru copii ale declaraţiilor persoanelor audiate.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a transmis, ulterior acestei solicitări, în aceeaşi zi, comisiei o scrisoare prin care anunţa că nu se va prezenta la şedinţă, aceasta fiind a treia oară când Kovesi refuză să participe.

Citeşte şi: Vom circula cu metroul pe o nouă magistrală în Bucureşti. Aldea, Metrorex: Secţiunea Valea Ialomiţei - Eroilor va funcţiona din semestrul II din 2018 | FOTO

Citeşte şi: Un cioban a fost atacat de urs, la o stână din Vrancea