Comisia de selecţie a candidaţilor pentru CEDO, făcută publică de MJ

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, joi seară, de MJ, cei nouă membri ai comisiei sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.

Comisia va selecta propunerile de candidaţi, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va alege, în final, dintre trei nume propuse de România.

În 9 mai, preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, după ce instituţia pe care o conduce a decis că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO, că APCE îi poate respinge pe aceştia, situaţie în care se reia procedura.

Întrebat despre procedură, Zegrean a explicat atunci că se va înfiinţa o comisie formată din nouă persoane care vor face o selecţie a dosarelor şi vor constata dacă cei care se înscriu îndeplinesc condiţiile pentru a deveni judecători la CEDO din partea României, după care fac propuneri la Guvern.

"Nu fac o propunere sau două sau trei, ci câte dosare găsesc în regulă şi, în conformitate cu legea, fac propuneri mai departe, după aceea sunt sesizate comisiile juridice şi pentru drepturile omului din cele două camere ale Parlamentului şi abia la sfârşit Guvernul alege, dintre propunerile multe care s-au formulat şi care au îndeplinit condiţiile, trei oameni, pe care îi propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi acolo se hotărăşte. Mai sunt o dată audiaţi de Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi pe urmă sunt votaţi în plen. Se votează unul singur", a mai spus preşedintele CC.

Întrebat dacă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) poate să nu desemneze niciunul dintre cei trei candidaţi, Augustin Zegrean a răspuns afirmativ. "Poate să respingă toată lista şi să se reia procedura", a spus el.

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 9 mai, că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO din partea României.

CC a respins atunci sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern.

Premierul Victor Ponta a declarat, după ce a participat la discuţiile de la CC privind procedura desemnării judecătorului din partea României la CEDO, că selecţia de către comisia constituită de Guvern ar fi mult mai rapidă deoarece la CSM a fost propusă o perioadă de două luni doar pentru desemnarea unor "bieţi" procurori din România, iar Consiliul se confruntă permanent cu probleme de cvorum.

La jumătatea lunii aprilie, premierul i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a clarifica cine anume are atribuţia propunerii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, de asemenea, Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern privind modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Opinia premierului în această problemă este că majoritatea ţărilor europene propun un judecător la CEDO printr-o procedură guvernamentală, deoarece în acest caz nu există un "monopol" sau obligaţia ca persoana în cauză să fie de profesie judecător.

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Totodată, CSM a considerat că modificarea acestui mecanism prin OUG încălcă dispoziţiile articolului 115 alineatul 6 din Constituţie - astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale -, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanţe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidaţii urmând să fie stabiliţi până spre sfârşitul lunii iulie.

Noua ordonanţă stabileşte înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să gestioneze procesul de selecţie şi stabilirea componenţei acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competenţă recunoscută.

Guvernul susţine că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecţie a tuturor instituţiilor cu atribuţii în problematica protecţiei drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională la funcţia de judecător al CEDO, o selecţie transparentă şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor, precum şi un calendar predictibil de desfăşurare a procedurii.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.

Reprezentantul României la CEDO a fost prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan care însă după apariţia dosarului de corupţie în care este implicată soţia sa, judecătoarea Gabriela Bîrsan, s-a autosuspendat din funcţie

Potrivit Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidaţi în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Guvernul a mai susţinut că legislaţia românească în vigoare nu prevede condiţiile în care persoanele ce întrunesc cerinţele impuse de Convenţie pot accede la o astfel de poziţie, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparenţa, obiectivitatea, rigoarea şi profesionalismul selecţiei, precum şi calendarul procesului de selecţie.