Proiectul marchează „un moment simbolic de recunoaştere a meritelor deosebite ale comunităţii evreieşti în dezvoltarea Iaşului şi o reparaţie morală şi istorică a suferinţelor îndurate în timpul Pogromului de la Iaşi”, transmit reprezentanţii Departamentului (DRP).
Delegaţia DRP a depus o coroană de flori la monumentele victimelor Pogromului şi a transmis mesajul secretarului de stat Gheorghe Cârciu: „Ne-am reunit astăzi la Cimitirul Evreiesc din Iaşi, pentru a onora memoria victimelor uneia dintre cele mai negre pagini din istorie, pe care istoricul Adrian Cioflâncă o descrie drept <>, din 27-30 iunie 1941, în urma căruia şi-au pierdut viaţa mai bine de 13 mii de evrei români. (…) Aduc un pios omagiu tuturor celor care, acum 81 de ani, au fost victimele Pogromului de la Iaşi şi al acţiunilor xenofobe, rasiste şi antisemite din acea perioadă”, se arată în postarea DRP.
Secretarul de stat mai spune că „relatările puţinilor supravieţuitori despre teroarea prin care au trecut în acele momente m-au emoţionat puternic, motiv pentru care consider că este important ca noi toţi să susţinem consolidarea şi formarea societăţii noastre, astfel încât să nu se mai repete aceste evenimente sumbre ale istoriei. Îmi doresc ca toţi românii să îmbrăţişeze sentimentele de compasiune, respect şi toleranţă faţă de toţi semenii lor”.
Pogromul de la Iaşi a avut loc în al Doilea Război Mondial, între 27-30 iunie 1941 şi este o rană vie în istoria evreilor din România. „Programul” a fost iniţiat de către generalul Ion Antonescu şi susţinut de autorităţile locale. Peste 13.000 de cetăţeni, inclusiv copii, au fost ucişi în doar câteva zile doar pentru că erau de o altă etnie.