Comisia Europeană publică opt filme cu Tips&Tricks la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Când sunt programate

Subiecte ca „Atenţie la neatenţie”, „Tips&Tricks” sau „BAC de 10” pot fi urmărite, în perioada 7-20 iunie, pe paginile de Facebook ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi ale Spaţiului Public European.

Fiecare film, susţinut de elemente grafice, conţine sfaturi oferite de profesori şi exemple de rezolvare a celor mai dificile tipuri de subiecte, cât şi detalii despre baremul de corectare.

Pentru absolvenţii de gimnaziu, în săptămâna 7-13 iunie, rulează „Atenţie la neatenţie”: cum obţinem punctaj maxim la exerciţiile de algebră, „Tips&Tricks”: cum ne împrietenim cu subiectele de la Română; Secretele rezolvării problemelor de geometrie sau „Cum abordăm cele mai dificile subiecte de la Limba şi Literatura Română”.

Pentru absolvenţii de liceu, în săptămâna 14-20 iunie rulează „Algebra la Bac” - sfaturi şi modele de rezolvare a unor exerciţii, „#BACDE10” – Puncte importante la Română şi greşeli frecvente; „Geometria nu e de speriat” sau „Cum redactăm cea mai bună lucrare la Limba Română”.

Primele materiale pot fi vizionate acum pe paginile de Facebook ale Spaţiului Public European şi ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Potrivit Monitorului educaţiei şi formării din 2020, procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoştinţe la citire, matematică şi ştiinţă este foarte mare şi situaţia nu s-a îmbunătăţit. Programul privind evaluarea internaţională a elevilor al OCDE din 2018 (PISA) indică faptul că 40,8 % dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăţi de înţelegere a textelor cu o lungime şi complexitate moderate sau a materialelor cu care nu erau familiarizaţi.

Un procent de 46,6 % au avut dificultăţi de interpretare şi de recunoaştere a modului în care se pot reprezenta matematic unele situaţii simple, iar 43,9 % nu aveau un nivel de cunoştinţe de bază în domeniul ştiinţei. Acest nivel scăzut de cunoştinţe este printre cele mai ridicate din UE şi reprezintă aproximativ dublul mediei UE (22,7 % pentru citire, 22,9 % pentru matematică şi 22,3 % pentru ştiinţă). În toate cele trei domenii, media PISA a elevilor români a fost cu aproximativ 60 de puncte sub media UE, echivalentul a un an şi jumătate de şcolarizare.

Comparativ cu 2015, performanţa României nu s-a îmbunătăţit la citire sau la ştiinţă şi s-a înrăutăţit considerabil la matematică4, inversând unele îmbunătăţiri observate între 2006 şi 2015.

Procentul elevilor cu rezultate bune, şi anume al elevilor care au demonstrat că deţin cunoştinţe complexe la materiile testate este foarte scăzut, cu mult sub media UE: 1,4 % la citire (media UE: 8,5 %); 3,2 % la matematică (media UE: 11 %); 1 % la ştiinţă (media UE: 6,3 %).

Impactul reformei în curs privind programa de învăţământ, care a mutat accentul abordării învăţării de la conţinut la competenţe, va putea fi cuantificat doar începând cu următoarea rundă de testare (2022), atunci când PISA va evalua pentru prima oară competenţele elevilor care vor fi urmat noua programă de învăţământ. De asemenea, studiul PISA a indicat că aproximativ 45 % dintre elevii de 15 ani consideră că nu au sentimentul de apartenenţă la şcoală.