Comisia Europeană: Urmărim îndeaproape reformele judiciare şi ale Codurilor penale din România

"Comisia urmăreşte îndeaproape şi cu îngrijorare evoluţiile din România. După cum am susţinut în repetate rânduri, lupta împotriva corupţiei şi asigurarea independenţei şi profesionalismului sistemului judiciar sunt de importanţă majoră. Acest lucru face parte şi din raportul Comisiei, din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). În acest context, urmărim îndeaproape reformele judiciare şi ale Codurilor penale din România. Vom analiza legislaţia adoptată şi compatibilitatea acesteia cu standardele Uniunii Europene şi cu cele internaţionale", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptat, luni, de Camera Deputaţilor cu 175 de voturi "pentru", 78 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

PNL şi USR au sesizat, joi, Curtea Constituţională a României (CCR) privind proiectului de lege care aduce modificări Codului de procedură penală, adoptat de Parlament, pe motiv că 100 de amendamente sunt neconstituţionale.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a criticat legea, spunând că social democraţii fac proiecte pentru Liviu Dragnea.

Potrivit legii, procurorii vor avea interdicţie de a da informaţii în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiţiei a dat în aceeaşi zi raport favorabil acestei iniţiative. Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiţiei aduse Codului de procedură penală, la prima examinare, se numără cel care prevede că procurorii pot distruge probele unei înregistrări obţinute în mod ilegal.

Un alt amendament se referă la faptul că o persoană poate beneficia de reducerea pedeapsei, pentru un denunţ pe care l-a făcut, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum şase luni de la data la care persoana a luat la cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

Forul de specialitate a modificat Codul de procedură penală, adoptând o propunere potrivit căreia o instanţă de apel nu poate desfiinţa decizia, în primă instanţă, de achitare a unui inculpat şi nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sua fără probe noi. O altă modificare, adoptată de forul de specialitate, vizează articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în cazul neredactării sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei.

Misiunea Comisiei Europene (CE), în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va efectua o vizită la Bucureşti, în perioada 25-27 iunie.