Comisia Iordache a votat luni "corecturile" la legile Justiţiei: Preşedintele, eliminat din procesul de numire a conducerii ÎCCJ / Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptată

Acest articol se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, unde se va propune eliminarea preşedintelui României din procedură.

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate de Comisie.

UPDATE 13:50 Comisie: Preşedintele nu poate refuza numirea magistraţilor stagiari; CSAT verifică declaraţiile

Comisia specială privind justiţia a decis, luni, că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a procurorilor şi judecătorilor stagiari, aleşii votând şi eliminarea comisiile de control ale SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor.

„Preşedintele nu poate refuza numirea în funcţie a procurorilor şi judecătorilor stagiari”, potrivit amendamentului adus Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor votat de deputaţii din Comisia specială.

Aleşii au stabilit că verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu Securitatea se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.

Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi judecătorului sau procurorului vizat, potrivit amendamentului votat de comisie.

Potrivit unui alt amendament adoptat, funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia: funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare, a funcţiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri şi a funcţiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia.

UPDATE 12:48 Iordache: Şerban Nicolae lucrează noaptea şi a venit şi ne dă teme, a depus amendamente la ora 23:00

Preşedintele Comisiei privind legile Justiţiei, Florin Iordache, i-a reproşat, în cadrul şedinţei de luni, senatorului PSD, Şerban Nicolae, că a depus amendamente la legile justiţiei noaptea, la ora 23:00, precizând că acesta le-a dat „teme”.

„Observ că mai sunt colegi ca domnul Şerban Nicolae care au propus amendamente, eu înţeleg că se regăsesc pe un tabel, dar ideea era să avem şi noi tabelul”, a susţinut deputatul USR, Stelian Ion, în şedinţa comisiei în care se dezbat şi se votează legile Justiţiei cu modificările cerute de CCR.

Preşedintele Comisiei, Florin Iordache, a intervenit şi a declarat că este bine de precizat şi la ce oră a depus Şerban Nicolae amendamentele.

„Deci amendamentele domnului Şerban Nicolae au fost depuse aseară la ora 23.00. Ca să fim foarte corecţi unii cu alţii. Deci mi se pare normal, dacă domnul Şerban Nicolae lucrează noaptea şi a venit şi ne-a dat teme, să spunem şi când ne-a dat aceste teme! Au fost depuse aseară la ora 23.00”, a subliniat Iordache.

Stelian Ion a răspuns că nu este un fan al lui Şerban Nicolae, iar Florin Iordache a susţinut că nici el.

„Mi-aş cere scuze dacă am provocat vreo trauma vreunui membru al Comisiei că am lucrat aseară până la ora 23, încercând să fac şi câteva corelări tehnice. Sper să nu fie vreo suferinţă ireconciliabilă”, a răspuns, ironic, Şerban Nicolae.

În replică, senatoarea PNL, Iulia Scântei, a precizat: „Apreciez efortul de noapte al domnului Serban Nicolae, era bun dacă o făcea în decembrie”.

„Mă deranja muzica”, a răspuns Nicolae, făcând referire la episodul în care Stelian Ion a adus o boxă şi a pus muzică în sala comisiei.

UPDATE 10.44 Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a dezbătut şi votat, luni, modificările cerute de CCR la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Membrii comisiei au adoptat modificările la Lagea 304/2004 cu 11 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Comisia specială privind justiţia s-a reunit, luni, la ora 10:00, pentru a pune în acord legile justiţiei cu Deciziile CCR, după ce mai multe articole din corpul legilor au fost declarate necostituţionale.

Potrivit oridinii de zi a Comisiei speciale, aleşii vor avea "dezbateri privind transpunerea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 33/2018, 45/2018 şi 62/2018 raportat la modificările Legii 304/2004, 303/2004 şi 317/2004".

Fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc a declarat, joi, la finalul unei întâlnirii pe care a avut-o cu Liviu Dragnea şi cu preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache, că este important ca legile justiţiei să fie adoptate fără grabă şi în acord cu Deciziile CCR.

"Am discutat despre mai multe legi aflate în procedură parlamentară şi despre legile justiţiei şi cu preşedintele Comisiei, Florin Iordache. Ideea a fost să avem un calendar în care să nu ne grăbim. Am avut ieri o primă dezbatere în comisie, am luat fiecare text în parte, nu a durat mult pentru că suntem toţi foarte strânşi de Decizia Curţii. O să avem următoare şedinţă luni (...). Despre calendar a fost vorba, să facem dezbaterea cât este nevoie şi să respectăm riguros decizia Curţii. Foarte multe articolele de modificat nu sunt, sunt aproape 20 şi o marjă destul de mică de manevră pentru membrii comisie. Aşa spune Decizia Curţii", a declarat fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc.

Robert Cazanciuc a afirmat că eliminarea Preşedintelui României din procesul de numire a magistraţilor de rang înalt are ca scop întărirea independenţei CSM.

Comisia specială pentru legile justiţiei a fost convocată pentru prima data în acest an, săptămâna trecută, parlamentarii purtând dezbateri timp de trei ore fără însă a da un vot.

PNL a susţinut, miercuri, la finalul primei şedinţe că activitatea comisiei a fost reluată „într-un mod nesănătos”. Deputatul PNL Ioan Cupşa a afirmat că PSD şi ALDE îşi propun să modifice nu doar amendamentele declarate neconstituţionale de CCR, ci şi alte texte normative.

La rândul său, deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat, miercuri, că PNL nu vrea „nici să aprobe, nici să respingă” legile justiţiei declarate neconstituţionale de CCR, afirmând că eliminarea preşedintelui României din procesul de numire a conducerii ÎCCJ respectă Decizia CCR.

„(PNL-n.r.) vrea să nu se ajungă la finalitatea unui proces legislativ. Nici să aprobe, nici să nu se respingă. (...) Nu a ştiut să invoce niciun articol care este încălcat, doar să tărăgăneze. Articolul privind aşa-zisa eliminare a preşedintelui din numiri a fost declarat neconstituţional la solicitarea PNL, nu a USR, că ei nu au avut locuri (...) şi acum îl critică nevoie mare. Textul propus de noi, care poate fi evident contracarat de altă propunere de la orice coleg, chiar şi de la PNL, respectă Decizia CCR în totalitate şi respectă şi standardele privind independenţa sistemului judiciar”, a declarat deputatul PSD Eugen Nicolicea.

Amendamentul depus de PSD prevede că „preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Legea, în forma supusă controlului de constituţionalitate al CRR, prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani".