Comisia respinge a se obliga statul, după CEDO, la acţiune contra magistraţilor ce au comis erori

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor are ca semnatari mai mulţi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Crețu, Georgică Severin şi Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapă, Octavian Motoc, Tudor Barbu ( PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu şi Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbacă, Mihai Niţă şi Ilie Năstase (PC) şi László Attila, Pataki Csaba şi Verestóy Attila (UDMR).

Proiectul prevedea obligativitatea statului de a se îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, în legea în vigoare prevăzându-se doar posibilitatea.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate aceste cazuri să fie majorat de la un an la zece ani.

În expunerea de motive, iniţiatorii au menţionat răspunsul Ministerului Finanţelor la o interpelare referitoare la persoanele şi instituţiile responsabile de condamnarea României de către CEDO în perioada 1990-2014 şi cuantumul despăgubirilor plătite, că nu a iniţiat, până în prezent, nicio acţiune în regres şi nici nu a fost sesizat.

Valoarea despăgubirilor plătite de Ministerul Finanţelor Publice în numele statului este de peste 194 de milioane de lei pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, potrivit instituţiei.

Preşedintele ICCJ Livia Stanciu a susţinut, în comisie, pe larg, respingerea proiectului, arătând că este extrem de delicat şi nu trebuie ca magistraţii să fie sancţionaţi pentru exercitarea funcţiei judiciare cu bună credinţă.

"Problema răspunderii magistraţilor este o problemă importantă. Proiectul de lege este un proiect extrem de delicat, care nu trebuie promovat în orice condiţii, în care nu trebuie să fie menit sub orice formă a sancţiona magistraţii pentrru exercitarea funcţiei judiciare cu bună credinţă, să nu-l expună pe magistrat vreunei răspunderi personale pentru exercitare cu bună credinţă a funcţiei, ci doar să răspundă în situaţia în care şi-a exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă", a explicat Stanciu.

"Statul are un drept de regres împotriva magistratului, dar pentru stat este prevăzută o facultate, nu o obligaţie a dreptului de regres. Textul actual nu se impune a fi modificat. Orice răspundere a unei persoane, inclusiv a unui magistrat, trebuie să aibă la bază ideea de vinovăţie a magistratului, respectiv în exercitarea funcţiei judiciare", a argumentat Livia Stanciu.

Ea a adăugat că multe condamnări la CEDO au fost pentru că legislaţia nu a fost racordată cu jurisprudenţa CEDO.

"Au fost condamnări la CEDO, multe fiind determinate de faptul ca legislaţia nu a fost acordată cu jurisprudenţa CEDO şi nu pentru neglijenţa judecătorilor. Au fost condamnări la CEDO pentru că nu au fost administrate o serie de probe, nu este imputabil judecătorilor pentru că, la ora aceea, nu erau disponibile judecătorilor, de exemplu în cazul Ţundrea probele ADN nu erau atunci. Se pune obligativitatea de către stat să acţioneze în regres, fără să existe o hotărâre judecătorească care să stabilească dacă eroarea judiciară a fost facută cu rea credinţă", a mai explicat Stanciu.

Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor.