Comisia SRI a audiat un alt fost angajat al Serviciului, colonelul în rezervă Ion Dedu.

„Nu am venit pentru statul paralel, neapărat. Eu am venit pentru o problemă legată de ce mi s-a întâmplat mie când lucram în SRI, anume că am fost eliberat din funcţie şi am fost consemnat la domiciliu într-o perioadă în care consemnul la domiciliu însemna un arest la domiciliu, dar pe disciplinar. Am făcut un proces în România, din 2010, de când am ieşit şi până în 2016 a durat acest proces pe care l-am pierdut la toate nivelurile judecătoreşti – fond, recurs şi căi excepţionale. Eu am dat în judecată patru directori, din 2010”, a spus Dedu, după audierea sa, care a durat trei ore şi jumătate.

El a precizat că în prezent, în condiţiile în care nicio instanţă din România nu a considerat a fi o problemă în cazul său, apreciind că ordinele au fost date în mod legal de conducerea SRI din acea vreme, a mers la CEDO cu această speţă.

Dedu a spus că a adus în discuţie, în timpul audierilor, punerea în aplicare, de către SRI, a autorizaţiilor de interceptare pe drept comun.

„Am discutat despre mandatele de interceptare pe drept comun, combinaţia asta care se făcea în zona mandatului şi autorizarea dată de către procurori, autorizările procurorilor care erau realizate prin Centrul Naţional de Interceptare al Comunicaţiilor, care din punctul meu de vedere consider că e nelegal, în sensul că nu e stabilit prin lege, ci printr-o hotărâre CSAT”, a spus Dedu.

El a arătat că a vorbit şi despre existenţa unei decizii ANCOM care permite acest aspect, încă din 2008, respectiv ca toate serverele de interceptare ale operatorilor să fie în adminstrarea acestei autorităţi naţionale de interceptare.

„Am ridicat problema faptului că mandatele de interceptare, care sunt emise de ÎCCJ, în baza unei propuneri SRI, cu solicitarea procurorului general - ideea e că ele sunt clasificate. Acel mandat e emis de ÎCCJ, o instanţă judecătorească, şi nu există prevedere legală ca o instanţă să clasifice documente, adică să atribuie un nivel de secretizare unui document. Puterea judecătorească în România, conform Constituţiei, se ocupă de judecarea cetăţenilor în mod public, deci nu poţi să emiţi acte clasificate”, a spus Dedu.

El a susţinut că SRI punea în aplicare nelegal autorizaţiile pe drept comun.

„SRI (...) făcea în mod nelegal, din punctul meu de vedere, punerea în aplicare a autorizaţiilor pe drept comun, adică cele emise de procuror printr-un judecător, pentru că nu are legătură cu securitatea naţională. Autorizările de la procurori nu sunt secrete, pentru că justiţia nu e secretă în România. Eu am venit cu această problemă: cum e posibil ca un mandat de securitate naţională să aibă caracter clasificat de către o instanţă, de către un judecător? Pentru că legea nu permite judecătorilor şi procurorilor să lucreze cu informaţii clasificate în sensul să atribuie nivel de secretizare. Ei pot avea acces, dar accesul nu e tot una cu atribuirea”, a mai spus Dedu.