Concurs de ciocnit ouă în faţa bisericii: Un vechi obicei de Paşte, respectat cu sfinţenie într-un sat din Bistriţa-Năsăud

După slujba din ziua de Paşte, sătenii din Stupini, comuna Sânmihaiu de Câmpie, iau ouă roşii pe care le duc în cimitir şi le dăruiesc rudelor şi prietenilor decedaţi.

Apoi, toată lumea, gătită de sărbătoare, se îndreaptă din nou spre biserică, în a cărei curte începe o adevărată competiţie de ciocnit ouă.

„Toată lumea vopseşte în această perioadă zeci de ouă, astfel încât copiii şi bunicii să aibă suficiente rezerve pentru a ciocni cu întreg satul. Tradiţia spune cel care are oul mai tare ia şi oul celuilalt. Este foarte importantă pentru noi această tradiţie şi faptul că se respectă are şi o implicare socială, nu numai religioasă. Oamenii vin aici să se vadă şi altfel decât se văd în restul anului, aici dispar diferenţele sociale, nu există bogatul satului, nu există săracul satului. Toată lumea ciocneşte oul cu toată lumea şi este o bună dispoziţie continuă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ioan Mureşan, unul dintre participanţi.

Control judiciar pentru cei 3 tineri cercetați după violențele de la meciul dintre U Cluj şi CFR

Eleva care și-a bătut profesoara la o școală din Beclean, control judiciar

Pentru acest eveniment, fiecare familie din sat pregăteşte până la o sută de ouă vopsite.

Există chiar şi nişte reguli ale ciocnitului de ouă, explică etnologul Maximilian Menuţ.

„Se crede că oamenii care ciocnesc ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Oul se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul, dar în prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap în cap. De regulă, cel mai mic ca vârstă ţine oul şi cel mare îl ciocneşte. Se spune: şi se răspunde: . Există şi tradiţia „pe luate”, cine sparge oul are voie să îl ia pe celălat, iar dacă partenerul refuză să îl dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat. În Bistriţa-Năsăud şi culorile ouălor au diferite simbolistici: roşu este simbol al sângelui, al soarelui, al focului, al dragostei şi al bucuriei de viaţă; negru este eternitate; galbenul – lumină, fericire, recoltă şi ospitalitate; verdele reprezintă reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie şi speranţă; albastru – vitalitate, cer şi sănătate, iar violet sau lila – stăpânire de sine, răbdare, încredere în dreptate”, a precizat Maximilian Menuţ.