CONDAMNĂRI în Dosarul Ionuţ Anghel: Trei ani de închisoare pentru administratorul firmei Tei Rezidenţial şi despăgubiri de 2,4 milioane euro pentru familie

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 au decis, vineri, condamarea lui Constantin Ciorăscu, administratorul firmei Tei Rezidenţial, pe teritoriul căreia Ionuţ Anghel a fost ucis de mai mulţi câini, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa a dispus amendarea penală cu câte 300.000 de lei a firmei Tei Rezidenţial, a Administraţiei Domeniului Public Sector 2 şi a lui Constantin Ciorăscu, tot pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

Firma, instituţia publică şi Ciorăscu vor trebuie să plătească şi daune morale familiei lui Ionuţ Anghel. Astfel, judecătorii au dispus ca cei trei, în solidar, să achite câte 600.000 de euro părinţilor copilului şi 1,2 milioane de euro fratelui acestuia.

"Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, asupra bunurilor imobile ale inculpatei SC Tei rezidenţial Bucureşti, respectiv asupra imobilului, până la concurenţa sumei de 1.700.000 (un milion şapte sute de mii) euro", a mai stabilit instanţa de judecată.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

Sentinţa în dosarul privind moartea lui Ionuţ Anghel, după ce băieţelul de patru ani a fost sfâşiat de câini, în 2 septembrie 2013, pe un teren al firmei Rezidenţial Tei, din apropierea Parcului Tei din Capitală, a fost dată la aproape nouă luni de la începerea judecării dosarului, la Judecătoria Sectorului 2.

Dosarul penal a fost deschis în 3 septembrie 2013, de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.

Decesul a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite sute de plăgi, declara atunci, pentru MEDIAFAX, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală. Medicul preciza că doar pe tălpile copilului de patru ani nu au fost găsite plăgi, restul corpului fiind cu sute de muşcături de câini.

La 24 de zile după deschiderea dosarului, procurorul de caz, Romulus Varga, a formulat primele acuzaţii. În 27 septembrie 2013, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa că Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2, reprezentanţii SC Tei Rezidenţial şi Constantin Ciorăscu sunt urmăriţi penal în dosarul în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă.

Dosarul a fost trimis în judecată în 21 martie 2014, iar în 30 mai a avut ultima şedinţă de cameră preliminară, judecătorul de caz stabilind începerea cercetării judecătoreşti în 9 septembrie 2014.

În rechizitoriul transmis instanţei de judecată, magistratul de la Parchetul instanţei supreme nota că "Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului Anghel Ionuţ".

În cazul societăţii Tei Rezidenţial SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, procurorul nota că "nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin asupra minorului Anghel Ionuţ, prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului".

"Diferenţa existentă în ceea ce priveşte încadrarea juridică a infracţiunii de ucidere din culpă reţinută în sarcina persoanelor juridice, faţă de cea reţinută în sarcina persoanei fizice, are la bază succesiunea de legi penale care a intervenit din momentul săvârşirii faptei şi până în prezent. Astfel, dacă în cazul răspunderii persoanei fizice limitele iniţiale de pedeapsă au fost păstrate şi de noul Cod penal - închisoare de la 2 la 7 ani -, în materia răspunderii penale a persoanei juridice a intervenit o creştere a limitelor de amendă, în virtutea dispoziţiilor din noul Cod penal", precizau procurorii.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei în 2 septembrie 2013, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie 2013 în presă. Ionuţ Anghel şi fratele lui de şase ani au fost surprinşi în timp ce se jucau şi aleargau pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat. Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii. După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare în înregistrare în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc. În jurul orei 11.30, Ionuţ a fost găsit ucis de câini pe un teren privat din apropierea Parcului Tei.

Pe de altă parte, în rechizitoriu se arată că au fost făcute cercetări şi cu privire la "elemente de nelegalitate" în activitatea desfăşurată la nivelul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi al Primăriei Municipiului Bucureşti, în domeniul gestionării câinilor comunitari.

Urmare a cercetărilor, printr-o ordonanţă din 26 septembrie 2013, s-a dispus disjungerea cauzei având ca obiect cercetarea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice de către persoane din conducerea Primăriei Capitalei şi a ASPA, iar în cauza nou formată s-a dispus, în 10 februarie 2014, declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor cu privire la infracţiunile de delapidare, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri şi deturnare de fonduri, ca urmare a conturării unei pagube materiale peste echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, împrejurare care atrage competenţa DNA.