Condamnările definitive s-au dublat în 2011, ajungând la peste 200

Prezentă la o dezbatere pe teme anticorupţie, Livia Săplăcan a apreciat activitatea instanţelor româneşti, afirmând că în 2011 sistemul judiciar "merge mai bine".

"Avem peste 200 de condamnaţi definitiv în 2011, nu vă pot spune exact numărul, el se va regăsi în raportul anual. Dintre aceştia, vă pot spune că doi sunt parlamentari din actuala legislatură şi unul este fost parlamentar", a declarat Săplăcan.

Cu toate acestea, oficialul DNA a criticat faptul că bunul mers al justiţiei, constatat în majoritatea cazurilor, nu este o regulă şi în procesele care vizează demnitari importanţi, "în procesele cu vizibilitate, asupra cărora sunt aţintite privirile tuturor".

În replică, judecătorul Corina Jîjîie, propusă de CSM pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a instanţei supreme, a pus întârzierile în judecarea anumitor dosare, în special a celor de mare corupţie, pe seama personalului insuficient sau a logisticii precare.

Jîjîie a exemplificat spunând că, dacă în 2004 30 de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) judecau 27 de dosare penale aflate în faza fondului, în 2011 21 de judecători au ajuns să judece 29 de dosare de fond, 23 dintre ele fiind considerate "dosare de mare corupţie", de altfel subiectul conferinţei de joi seară, organizată de Konrad Adenauer Stiftung şi portalul de ştiri Hotnews.

O altă motivaţie adusă de Jîjîie pentru întârzierile din dosare a fost lipsa de săli în care să se desfăşoare şedinţele de judecată. Magistratul a precizat că, pentru o mai mare eficienţă, instanţa supremă s-a văzut nevoită să apeleze la Curtea Militară de Apel şi la o altă instanţă din Capitală, care să le pună la dispoziţie săli în care să se judece procese de pe rolul ICCJ.

Jîjîie a povestit, în acest context, cum o dată pe săptămână un complet de judecători de la instanţa supremă, împreună cu grefier şi personalul auxiliar, pleacă din sediul principal al instituţiei, unde nu mai sunt săli libere, şi, cu tot cu dosar, merg să ţină şedinţa în cele două spaţii deja găsite.

Jurnaliştii prezenţi au dorit să afle dacă întârzierile în judecarea dosarelor de corupţie importante se datorează şi anumitor temeri ale magistraţilor de a se pronunţa în astfel de cazuri.

"Se poate trage şi o asemenea concluzie, dar resping ideea că judecătorii Înaltei Curţi s-ar feri să dea soluţii în aceste dosare", a răspuns Jîjîie.

Potrivit unei statistici realizate de Hotnews, cele mai importante 27 de dosare de mare corupţie aflate încă pe rolul instanţelor din România au "o întârziere totală de 92 de ani, şapte luni şi 28 de zile". Cel mai "întârziat" dosar dintre cele monitorizate este cel în care Nicolae Mischie, fostul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Gorj, este acuzat de luare de mită. Dosarul se judecă de 2.362 de zile, adică aproape şase ani şi jumătate.

Mai grav, potrivit Hotnews, trei dintre aceste dosare se află aproape de momentul la care faptele se prescriu. În două dintre ele este vizat fostul premier Adrian Năstase.