Condamnaţii politic în regimul comunist pot solicita despăgubiri
Senatorii au adoptat, luni, un proiect de lege care prevede posibilitatea ca orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 să poată solicita instanţei obligarea statului la acordarea de despăgubiri pentru prejudicial moral suferit.
Condamnaţii politic în regimul comunist pot solicita despăgubiri (Imagine: Mediafax Foto)
Potrivit proiectului, persoanele care au suferit astfel de condamnări ar urma să poată cere să le fie acordate despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare.
Potrivit textului adoptat de senatori, după decesul persoanelor care au suferit condamnări, soţii sau descendenţii acestora până la gradul al II-lea, inclusiv, se pot adresa cu solicitări similare instanţei.
De drepturi similare ar urma să beneficieze şi cei care au fost supuşi unor măsuri administrative cu caracter politic.
ULTIMELE ȘTIRI
-
SUA anunță o recompensă de 25 de milioane de dolari pentru arestarea lui Nicolás Maduro
-
Burduja afirmă că preluarea E.ON România de către compania maghiară MVM ar putea fi blocată din motive de securitate: „Nu vom permite gazului rusesc să intre în ţară”
-
Pregătire totală: O ţară nordică vrea să construiască adăposturi antiatomice pentru „cel mai rău scenariu”
-
SUA anunţă o recompensă de 25 de milioane de dolari pentru arestarea preşedintelui din Venezuela
Potrivit proiectului de lege, constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în perioada menţionată pentru fapte săvârşite înainte de data de 6 martie 1945 sau după acestă dată şi care au avut drept scop împotrivirea faţă de regimul totalitar instaurat la acea dată.
Proiectul de lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, deşi preşedinţii ambelor comisii sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, Norica Nicolai şi Gyorgy Frunda, au susţinut că Senatul trebuie să se pronunţe în privinţa acestui act normativ în calitate de Cameră decizională.
Până la votul dat la acest proiect de lege, nici Frunda şi nici Nicolai nu au mai anunţat în plen dacă Senatul este Cameră decizională pentru acest act normativ, acesta fiind, în final, adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO