Condiţiile din închisori şi abuzuri ale Poliţiei, în raportul Departamentului de Stat

Condiţiile din închisorile româneşti au continuat să fie grele şi să nu respecte standardele internaţionale, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici în materie de drepturile omului".

În ceea ce priveşte condiţiile fizice din închisori, suprapopularea a reprezentat o problemă, în unele penitenciare, nu s-a respectat suprafaţa standard de 4 m² per deţinut, conform recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei. Unele închisori au oferit acces insuficient la servicii medicale, iar hrana a fost de proastă calitate şi insuficientă. În unele închisori nu au existat încălzire şi ventilaţie adecvate şi iluminatul a fost insuficient.

În plus, potrivit presei si ONG-urilor, în unele cazuri persoanele încarcerate şi-au agresat şi abuzat colegii de celulă, se mai spune în raport.

Conform raportului anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 102 persoane au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre acestea suferind o moarte violentă. Într-unul dintre cazuri, cel al morţii lui Cătălin Resmovici, survenită la sfârşitul anului 2013, autorităţile au declarat că decesul a survenit în urma unei supradoze, în timp ce familia acestuia a susţinut că trupul prezenta urme de violenţă, inclusiv dinţi sparţi, un braţ rupt şi răni grave la cap. Familia a depus o plângere penală în luna ianuarie 2014. Membrii familiei au declarat presei în februarie 2014 că, deşi au depus mai multe plângeri penale, autorităţile de resort le-au ignorat şi nu au început o ancheta. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a răspuns că acest caz nu este de competenţa sa.

Pâna la mijlocul lunii iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în 11 cazuri pentru condiţiile neadecvate şi tratamentele inumane şi degradante din închisori.

Totodată, în cursul anului, autorităţile au anchetat 189 de ofiţeri de poliţie pentru posibile încălcări ale drepturilor omului. Un ofiţer a fost sancţionat cu amendă administrativă, unul a primit amenda penală, alţi 127 de ofiţeri au fost exoneraţi, iar nouă trimişi în judecată, unul fiind condamnat pentru purtare abuzivă. Anchetele continuă în celelalte cazuri, mai notează sursa citată.

În seara zilei de 4 martie, poliţiştii de la Secţia 10 din Bucureşti l-au ridicat pe Daniel Gabriel Dumitrache, un tânar rom de 26 de ani, şi l-au dus la secţie, pentru încasare de taxe ilegale de parcare. Poliţiştii le-au spus apoi membrilor familiei că Dumitrache a murit la scurt timp după miezul nopţii, fără a le oferi detalii suplimentare. Rudele au susţinut că erau vânătăi pe corpul decedatului. La trei zile dupa moartea lui Dumitrache, Poliţia a emis un comunicat de presa în care se susţinea că acestuia i s-a făcut rău la secţie şi, deşi a primit îngrijiri medicale, a decedat la scurt timp. Conform comunicatului, corpul său nu prezenta urme de violenţă. Potrivit raportului medicului legist, cauza morţii lui Dumitrache a fost o ruptură de splina. Dupa o ancheta internă, Poliţia l-a arestat pe ofiţerul George Ştefan Isopescu pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Conform presei, Isopescu a fost eliberat în iunie sub control judiciar si mutat la o altă secţie. La sfârşitul lunii octombrie, cazul era în continuare pe rol.

În decembrie 2013, autorităţile l-au acuzat pe ofiţerul de poliţie George Bogdan Grigoraş de omor calificat pentru împuşcarea unui bărbat din satul Ţapu (judeţul Sibiu) în 2013. La mijlocul lunii noiembrie, cazul era încă pe rol.

Şeful Poliţiei din Piatra Neamţ a demisionat, în martie, după ce a fost surprins de camerele de supraveghere din secţie în timp ce lovea o fată de 14 ani cu pumnii şi cu picioarele. Anchetarea sa era încă în curs la sfârşitul lunii octombrie. Totodată, s-a început anchetarea ofiţerului de poliţie care fusese de serviciu în ziua incidentului, sub suspiciunea că a făcut publică înregistrarea.

În plus, au existat acuzaţii că Poliţia se foloseşte de prerogativa de a conduce la secţie, fără vreun mandat, persoanele care pune în pericol alte persoane sau liniştea publică, pentru a le reţine timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reţinute sau arestate, autorităţile au considerat că dreptul la asistenţă juridică nu se aplică în acest caz. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a criticat această prevedere, susţinând că permite abuzuri.