Conducerea UMF "Carol Davila"din Capitală susţine protestul studenţilor

"Susţinem acţiunile studenţilor. Sunt corecte. Nu se poate reduce la aproape nimic reprezentativitatea acestora în procesul privind modalitatea desemnării şi alegerii rectorului. Nu li se poate lua acest drept. Acum au reprezentativitate 25 la sută. Prin noua lege au sub cinci la sută. Prea puţin", a declarat rectorul UMF "Carol Davila", Florian Popa.

Studenţii cred că 25 la sută reprezentativitate în consiliul facultăţii şi al senatului nu este suficient când vine vorba de alegerea rectorului, a spus vicepreşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiţ.

Ea a precizat că nu crede că este posibil să nu mai aibă aceleaşi drepturi ca până acum în alegerea rectorului, întrucât reprezentanţii studenţilor sunt mereu în contact cu conducerea universităţii şi au nevoie să fie ceva acceptat şi de ei.

Reprezentanţii ANOSR susţin că au semnalat de foarte mult timp această problemă majoră din noua Lege a educaţiei, şi anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalităţii de desemnare a rectorului, precum şi în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar şi lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administraţie al universităţilor.

"Dreptul de a avea acces direct în toate deciziile din cadrul universităţii este un drept fundamental pentru mişcarea studenţească, un drept câştigat de către studenţi în trecut. Nu vom permite nimănui să îl limiteze. În ceea ce priveşte decizia ca prezenţa la cursuri să fie obligatorie, este o decizie lamentabilă a unor profesori incapabili să-şi adapteze metodele de predare la nevoile studenţilor. Nu vom permite ca studentul să aibe de suferit în urma unei decizii specifice perioadei de dinainte de 89’ în locul modernizării reale a educaţiei", a declarat preşedintele ANOSR, Daniela Alexe.

ANOSR a început în 28 februarie protestele faţă de prevederile din Legea educaţiei privind eliminarea reprezentanţilor lor din forurile decizionale din mediul universitar. Atunci, aproximativ 25.000 de studenţi din centrele universitare Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timişoara, Suceava, Alba-Iulia şi Târgu Mureş au fost în grevă japoneză, ei purtând pe braţe banderole albe pe care scria "protestatar".

Studenţii au continuat protestele şi în zilele următoare, când au afişat pe cămine şi cantine cearşafuri cu mesaje de protest faţă de Legea educaţiei şi i-au trimis ministrului Daniel Funeriu pachete cu zacuscă, murături, sarmale, slănină, salam şi pufuleţi, pentru a arăta condiţia socială a studentului din România.

Acţiunile de protest ale ANOSR continuă, începând de luni, la sediul Ministerului Educaţiei. Luni, în prima zi a pichetelor de la Ministerul Educaţiei, o delegaţie a studenţilor a discutat aproximativ două ore cu ministrul Daniel Funeriu, dar fără a ajunge la vreun rezultat, astfel că aceştia au decis să continue protestele.

"Negocierile nu ne-au convins să oprim protestele, astfel că vom continua şi marţi şi miercuri, urmând să decidem în urma altor eventuale discuţii dacă ne oprim aici. Ministrul ne-a spus că deocamdată nu este convins că e bine pentru studenţi să fie reprezentaţi 25 la sută în luarea deciziilor din universităţi", a spus Cristina Fiţ.

Ea a precizat că protestul este şi faţă de obligativitatea prezenţei la cursuri şi seminarii, spunând că cei mai mulţi studenţi muncesc pentru a se întreţine şi nu reuşesc să ajungă la toate cursurile şi seminariile.

În 17 februarie, aproape o sută de studenţi au protestat în faţa Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, vrând să atragă atenţia asupra faptului că noua Lege a educaţiei prevede eliminarea studenţilor din forurile decizionale din mediul universitar.

Ministerul Educaţiei preciza atunci că noua Lege a educaţiei prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor propus de organizaţiile studenţeşti şi că, astfel, motivele invocate de studenţi sunt ireale.

Potrivit Ministerului Educaţiei, articolul 203 (5) al legii Educaţiei Naţionale precizează că "studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate", ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenţilor.

Ministerul Educaţiei a invocat şi prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educaţiei, potrivit cărora "componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studenţi", ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.

Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) şi b) din Legea educaţiei, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puţin un reprezentant al studenţilor. Universităţile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenţilor care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.