CONFERINŢA MEDIAFAX - Medic: O treime dintre pacienţii cu epilepsie prezintă rezistenţă la tratament

Declaraţia a fost făcută, marţi, la conferinţa MEDIAFAX cu tema "Bolnavul cu epilepsie, de la integrarea socială la accesul la tehnici terapeutice noi".

"Epilepsia este o boală cronică a creierului, caracterizată prin propagarea necontrolată a unei excitaţii electrice generată de o zonă pe care o numim focar electric. Există 200.000 de pacienţi care primesc tratament rambursat prin casa de asigurări. Dar 40.000 dintre aceştia, adică o treime, continuă să prezinte crize, în pofida unui tratament cu mai multe antiepileptice Această categorie este numită farmacorezistentă. Soluţiile în această etapă, dacă a eşuat controlul crizelor, cu două încercări terapeutice corect alese şi corect administrate, este evaluarea pentru chiurgia epilepsiei. Dar trebuie să avem soluţii şi pentru cei care nu sunt eligibili pentru operaţie. Şansa lor ar fi accesul la moelcule noi cu mecanisme inovative de acţiune şi la procedurile paleative de neurostimulare", a declarat dr. Ioana Mîndruţă, medic la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), coordonator în cadrul Programului Naţional de Epilepsie Farmacorezistentă şi Boli Rare şi vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică.

Ioana Mîndruţă a mai precizat că în programul naţional adresat epilepsiei farmacorezistente au fost evaluaţi 96 de pacieni, într-un an şi jumătate.

"După un an şi jumătate de program naţional adresat epilepsiei farmacorezistente, în centrul de monitorizare a epilepsiei de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti s-au prezentat 120 de pacienţi cu recomnadare de introducere în program, iar 80 la sută au fost selectaţi pentru a trece în evaluare prechirurgicală. Au fost evaluaţi 96 de pacienţi în acest interval, printr-o metodă de diagnostic special, au petrecut până la două săptămâni în clinică pentru a fi monitorizaţi electric, electroencefalografic şi clinic. Dintre aceştia, numai 33 la sută au avut indicaţie chirurgicală, restul au avut indicaţie paleativă", a precizat dr. Mândruţă.

Medicul a mai spus că pentru o serie de pacienţi, la care leziunile nu sunt evidente în creier, există procedură de explorare a focarului epileptic, cu electrozi de profunzime.

"În cadrul programului nostru, au fost implantaţi 15 pacienţi, au trecut de această evaluare cu electrozi de profunzime şi pentru toţi s-a identificat corect zona eliptogenă. În cadrul programului au fost operaţi 22 de pacienţi, iar în ultimul an ne-am adresat şi copiilor, care sunt o grupă mult mai dificilă, pentru care chirurgia epilepsiei a început în 2004, sub conducerea doamnei conferenţiar Craiu de la Spitalul Obregia", a mai spus ea.

Analiza cazurilor operate arată că 82 la sută dintre cazuri sunt fără crize. "Majoritatea dintre ei aveau crize săptămânale sau chiar mai multe pe zi. La 18 la sută, a fost ameliorare între 50 şi 80 la sută. Pentru cei care nu erau eligibili pentru o astfel de evaluare, selecţia a recomandat ca aceştia să fie îndrumaţi spre procedurile de neurostimulare la Spitalul Bagdasar Arseni", a mai spus dr. Ioana Mîndruţă.

La acelaşi eveniment, prof. dr. Mircea Gorgan, şef de clinică la Spitalul Bagdasar-Arseni, a spus că a operat 25 de pacienţi, cărora le-au fost implantate stimulatoare vagale. La 12 la sută dintre ei nu mai sunt crize, iar la 48 la sută ameliorarea este între 50 şi 80 la sută. "Evaluarea de bilanţ se face, însă, la doi ani, iar rezultatele prezentate sunt excelente. Pacienţii nu mai au criza aceea cumplită, în care se aruncau pe jos, ci doar o uşoară stare de rău, care trece imediat. Pacienţii sunt urmăriţi continuu, iar frecvenţa impulsului se adaptează de la pacient la pacient. Cert este că intervenţia s-a dovedit a fi un succes", a mai spus prof. dr. Gorgan.

La rândul său, Dana Craiu, medic primar de neurologie pediatrică la Spitalul Obregia, corodonatorul centrului pilot pentru epilesii şi Dravet, a spus că în România sunt aproximativ
20.000 de copii şi adolescenţi cu epilepsie, înregistrându-se aproximativ 3.000 de cazuri noi pe an.

"De asemenea, 530 sunt cazuri noi rezistente la tratament, 220 au nevoie de evaluare prechirurgicală, iar 112 sunt candidaţi la o procedură chirurgicală", a mai spus Craiu.

Preşedintele Societăţii Române de Medicina Muncii, prof. dr. Eugenia Naghi, a spus că pacienţii cu epilepsie trebuie să fie orientaţi către profesii pe care să le poată derula în perioada adultă.

"Medicul de familie are un rol foarte important, pentru că aceasta specialitate interacţionează cel mai mult cu pacientul copil cu această boală. Trebuie să dialogheze cu părinţii şi să-i înveţe să se orienteze nu spre ce vor, ci să îi facă să recunoască că există nişte limitări", a explicat Naghi.

Şase milioane de europeni şi peste 70 de milioane de oameni la nivel mondial suferă de epilepsie, aceasta fiind cea mai frecventă tulburare neurologică gravă. Epilepsia poate să apară la orice vârstă, însă cel mai frecvent este diagnosticată fie la vârste foarte mici, fie după 65 de ani. Există şi un prag intermediar, în care epilepsia apare la oameni tineri, complicându-le astfel nu doar sănătatea, ci şi viaţa socio-profesională.

În România sunt luaţi în evidenţele medicilor aproximativ 200.000 de pacienţi cu epilepsie, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Specialiştii din ţara noastră estimează însă că numărul acestora ar fi mult mai mare, între 300.000 şi 500.000. Teama de a nu fi angajaţi sau de a rămâne fără serviciu şi teama de a fi marginalizaţi de către societate îi determină pe cei mai mulţi dintre cei bolnavi să ascundă pe cât posibil prezenţa afecţiunii. Pe lângă acestea, pacienţii cu epilepsie se confruntă şi cu problema accesului la tehnici terapeutice adecvate: trei din 10 pacienţi nu îşi pot controla afecţiunea, întrucât unele forme ale bolii sunt rezistente şi necesită altfel de intervenţii sau tratamente adecvate.