Conferinţa „Cum salvăm anul agricol 2017”, organizată de Mediafax Talks şi Agrointeligenţa. Mihail Coman: Îngheţurile târzii din aprilie au distrus până la 95% din culturile de fructe/ Secretar de stat: O cultură este calamitată dacă paguba depăşeşte 30%

Mihail Coman: Îngheţurile târzii din aprilie au distrus până la 95% din culturile de fructe

 Îngheţurile târzii şi zăpezile căzute în 15-22 aprilie au distrus culturile fructifere în proporţie de 30% până la 95%, mai ales în zonele centrale ale ţării, cei mai afectaţi fiind merii, cireşii, nucii şi piersicii, arată un studiu prezentat joi de Mihail Coman, directorul general al ICDP Piteşti.

„În ultimii ani s-au constatat creşteri de temperaturi în lunile februarie şi martie, care au generat o dezvoltare prematură a culturilor, minusul de timp faţă de perioadele normale fiind de două săptămâni. Dar probabilitatea de a se produce fenomenele din aprilie este foarte mică, se întâmplă o dată la 100 de ani”, a spus Mihail Comn, directorul general al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti, în cadrul conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa.

„În zonele centrale din ţară au fost temperaturi negative care au afectat culturile de măr în proporţie de 30%-90%, pe cele de cireş în proporţie de 70%-95%, la fel şi pe cele de prun, iar pe cele de piersic - în proporţie de 80%-85%. La nuci avem pierdere totală pe suprafeţe foarte mari din ţară, nucul fiind cel mai sensibil la scăderile de temperatură”, arată studiul prezentat de Mihail Coman.

Directorul general al ICDP a precizat că studiul său a fost înaintat Ministerului Agriculturii, în vederea sensibilizării autorităţilor faţă de fenomenele semnalate. Mihail Coman estimează că valoarea lucrărilor necesare pentru întreţinerea culturilor din zonele calamitate este de 2.500 de lei per hectar.

Nini Săpunaru: Asociaţiile agricole trebuie să colaboreze şi să vorbească pe limba guvernanţilor

„În condiţiile în care nu avem lobby şi în lipsa Camerelor Agricole, asociaţiile agricole vor trebui să susţină interesele fermierilor în dialogul cu autorităţile”, a declarat joi Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa.

„Există o serie de legi şi normative care trebuie corectate, iar asociaţiile agricole trebuie să colaboreze şi să vorbească pe limba guvernanţilor, în interesul fermierilor. Nu avem lobby - trebuie să ni-l facem singuri”, a spus Nini Săpunaru, în cadrul conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa.

Ca exemplu, Nini Săpunaru a arătat că România importă aproape jumătate din necesarul de purcei, estimat la 1,8 milioane de capete, lucru care „ar putea fi corectat prin direcţionarea subvenţiilor şi finanţărilor către sectoarele restante”. Ca o curiozitate, Nini Săpunaru a arătat că „România importă 100 de tone pe zi de aluat congelat”, ceea ce arată cât de important este sectorul vegetal în ţările din care provin aceste importuri - un exemplu de urmat şi pentru autorităţile din România.

Lucian Buzdugan, IMB: „De şapte ani n-am mai arat terenurile din Insula Mare a Brăilei”

Directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat joi că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că „de şapte ani nu am mai arat terenurile”.

„Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ, şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, a explicat Lucian Buzdugan, în cadrul conferinţei „Cum Salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa.

Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („la ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, le-a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

Daniel Botănoiu: O cultură este calamitată dacă paguba depăşeşte 30%

În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”.

„Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit, dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu.

Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

Mediafax Talks şi revista Agrointeligenţa organizează joi, la Bucureşti, conferinţa „Cum salvăm anul agricol 2017”, eveniment moderat de directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

Între temele abordate în cadrul evenimentului se regăsesc principalele direcţii strategice pe care le are Ministerul Agriculturii în plan pentru anul 2017, cum sunt cadastrul agricol, titlurile de proprietate pentru terenurile agricole, irigaţiiile, absorbţia de fonduri pentru agricultură, subvenţiile în agricultură etc.

Speakerii conferinţei sunt: Mircea Isvoranu - manager Legume Fructe la Carrefour România, Sorin Pîslaru - redactor-şef Ziarul Financiar, Petru Luhan - director general EMAS Consulting, Lucian Buzdugan - director general Insula Mare a Brăilei, Arnaud Perrein - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, Emil Dumitru - preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Nini Săpunaru - preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, Patrick Valmary - consultant în agricultură integrată durabilă, Nicolae Sitaru - fermier, Florin Purcea - proprietarul Sere Işalniţa, Valeriu Tabără - vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti (ASAS), Ionel Bursuc - directorul executiv al Timac Agro, Dan Farcaş – directorul general al Aectra Agrochemicals, Adrian Pintea - directorul general al Agenţiei de Plăţi si Intervenţie în Agricultură (APIA).

Oportunităţile pentru asocierile din agricultură în 2017, cele mai recente noutăţi în sectorul agroalimentar cu impact pe producătorul mic/mediu, comerţul şi exportul cerealelor, estimările producătorilor şi ale comercianţilor în ceea ce priveşte rezultatele de producţie şi evoluţia preţurilor în anul 2017 sau cum pot contribui băncile şi companiile de leasing în finanţarea agriculturii – acestea sunt, de asemenea, temele de interes pe care le vor aborda participanţii la conferinţa „Cum salvăm anul agricol 2017”.

Citeşte şi: FOTO Paramedici SMURD, trimişi în concediu de un primar din Iaşi, pentru că s-a defectat autospeciala. Reacţiile localnicilor:„Eu am 64 de ani, cad jos, până vine Iaşul, eu am murit”

Citeşte şi: FOTO A fost ales noul logo al Bucureştiului. Cum arată acesta şi cât de reprezentativ este pentru Capitală

Citeşte şi: Sezonul căpuşelor. Primăria Capitalei a început tratamentele de combatere pe spaţiile verzi. Ce parcuri au fost deja tratate

Citeşte şi: Marian Vanghelie, despre audierea lui Geoană în dosarul în care fostul primar este judecat pentru corupţie: A fost citat greşit. E de Guinness Book

Citeşte şi: Vremea devine instabilă. PROGNOZA METEO pentru joi şi vineri

Citeşte şi: Iniţiatorul unui concurs de inovare: Exodul creierelor, printre problemele de siguranţă naţională