CONFLICTUL dintre Parchetul General şi Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 nu se va tranşa la CCR. Ce a răspuns Consiliul Superior al Magistraturii legat de colaborarea procurorilor cu Parlamentul

Conform sursei citate, în cadrul jurisprundenţei CCR nu există cazuri similare. Mai exact, situaţia dintre Parchetul de pe lângă instanţa supremă şi Comisia de anchetă nu poate fi interpretat drept un conflict de natură instituţională.

Decizia CSM vine după ce, în 31 iulie, Parchetul General a cerut CSM să spună dacă este oportună sesizarea Curţii Constituţionale a României cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic, în cazul solicitărilor Comisiei de Anchetă a alegerilor din 2009.

În cadrul aceleiaşi solicitări, PG a cerut un punct de vedere CSM cu privire la „faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”.

În cazul acestei solicitări, CSM a stabilit că nu poate exprima un punct de vedere pentru că acest lucru ar excede competenţei sale.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) este cel care a transmis sesizarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena.

„În mod concret, este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită Consiliului să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării în baza art. 146 lit. e) din Constituţia Românei a Curţii Constituţionale a României cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească”, se preciza în comunicatul de presă din 31 iulie.

În cadrul scrisorii transmise CSM, procurorul general al României detaliază paşii parcurşi până la acest moment în cazul solicitărilor transmise de Comisia parlamentară şi insituţia pe care o conduce. Mai exact, Lazăr arată că i-a fost solicitat, în 11 iulie, dosarul în care au fost anchetate faptele presupus a fi penale în legătură cu alegerile parlamentare din 2009. În acest dosar, procurorii PICCJ au dispus clasarea ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorul general al României a refuzat să transmită o copie a acestui dosar, motivând faptul că legea nu îi permite să facă acest lucru. De asemenea, Augustin Lazăr sublinia, în acest context, că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangenţă cu o anchetă judiciară”.

În 27 iulie, Comisia a revenit cu aceeaşi solicitare, arătând că „prin adoptarea unei soluţii de clasare în cauză nu ne mai aflăm în cursul unui proces penal, caracterul nepublic dispărând, putând avea acces la dosar şi alte persoane, nu numai cele menţionate de Codul de procedură penală”.

În urma celei de-a doua solicitări a Comisiei de anchetă, răspunsul PICCJ a fost acelaşi.

„Considerăm că în această modalitate conduita Ministerului Public s-a circumscris principiului cooperării loiale, răspunsul trimis Comisiei Parlamentare având în vedere asigurarea respectării dispoziţiilor imperative ale Codului de procedură penală şi deciziilor Curţii Constituţionale”, arăta PG în solicitarea transmisă CSM.

Comisia parlamentară de anchetă a votat, în 10 iulie, trimiterea unei adrese şi către procurorul şef DNA, prin care Laura Codruţa Kovesi să fie întrebată dacă a fost acasă la Gabriel Oprea, sesizarea ministrului Justiţiei pentru măsuri, precum şi sesizarea Parchetului General pentru copii ale declaraţiilor persoanelor audiate.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a transmis, ulterior acestei solicitări, în aceeaşi zi, comisiei o scrisoare prin care anunţa că nu se va prezenta la şedinţă, aceasta fiind a treia oară când Kovesi refuză să participe.