Consilier de stat: Nu vom face rabat de la Tratatul de aderare privind liberalizarea pieţei muncii

Odobescu a declarat că liberalizarea accesului lucrătorilor români pe piaţa muncii din UE este o prioritate pentru Guvern, iar poziţia acestuia este clară în această privinţă: nu se va face rabat de la această direcţie, prevăzută în Tratatul de aderare.

"Demersurile de până acum au vizat dialogul cu statele mebre. Avem un dialog activ cu Marea Britanie, dar şi cu restul statelor membre, pentru a vedea care sunt modalităţile de soluţionare. În Marea Britanie, sunt dificultăţi chiar şi pentru studenţi să obţină documentele de la autorităţi. Parlamentul European are un rol extrem de activ pentru a solicita Comisiei Europene şi statelor membre să respecte prevederile liberei circulaţii. Autorităţile române urmăresc cu maximă atenţie declaraţiile pe acest subiect. Este regretabil că românii sunt folosiţi pentru a justifica lipsa unor măsuri", a mai spus Luminiţa Odobescu, la dezbaterea cu tema "6 ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană".

Consilierul de stat a precizat că sunt deja exemple pentru a arăta că, după liberalizarea completă a pieţei muncii, nu a avut loc nicio invazie a lucrătorilor români.

"S-a menţinut acelaşi nivel de migraţie. Dar dacă ne uităm în presa vremii, o să vedem că acelaşi mesaj a fost transmis şi după aderare, însă aceste abordări nu sunt confirmate de cifre, de realitate", a mai spus Odobescu.

Ea a mai adăugat că autorităţile române nu anticipează nici o migrare a cetăţenilor români dintr-un stat în altul.

Cu acelaşi prilej, europarlamentarul Renate Weber a declarat că dacă piaţa muncii va continua să fie restricţionată pentru români şi după 2013, va fi obligatorie procedura de infringement, afirmând totodată că este o "ruşine" campania din Marea Britanie împotriva românilor.

Citeşte şi: Weber: Dacă restricţiile pe piaţa muncii pentru români continuă din 2014, e obligatorie procedura de infringement

Weber consideră că în Marea Britanie se desfăşoară o campanie împotriva românilor, iar motivele acesteia sunt de natură politică.

"Premierul Cameron, în mod năucitor, se simte într-o competiţie cu extrema dreaptă din Parlamentul European. Mare jenă pentru un stat stat care îşi găseşte ca subiect preelectoral şi electoral venirea românilor şi bulgarilor pe piaţa din Marea Britanie. Ce ruşine! Chiar acolo a ajuns Marea Britanie? Nu mai are altceva de discutat şi rezolvat la ea acasă?", a declarat europarlamentarul.

Renate Weber a precizat că niciun stat membru nu va mai putea menţine restricţii pe piaţa muncii pentru lucrători români după 1 ianuarie 2014, iar dacă acest lucru va continua, va fi obligatorie procedura de infringement.

"În opinia mea, dacă piaţa muncii ar fi în continuare restricţionată, este obligatorie procedura de infringement din partea CE. Este nevoie de presiune pentru respectarea Tratatului de aderare, iar această presiune ar trebui să vină până atunci (1 ianuarie 2014 - n.r.)", a mai spus Renate Weber.

Ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan, a declarat, la aceeaşi dezbatere, că românii care au vrut să plece în străinătate au făcut-o deja şi nu există dovezi privind un nou flux de migranţi români după eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii din această ţară.

Grogan a prezentat situaţia migranţilor români din ţara sa, precizând că Irlanda nu susţine că poate da un răspuns definitiv şi nici lecţii privind migranţii, dar că experienţa sa ar putea fi utilă şi altor state.

Diplomatul a afirmat că în Irlanda, ţară care a liberalizat în 2012 accesul pe piaţa muncii pentru lucrătorii români, sunt aproximativ 40.000 de cetăţeni români.

"Nu pare a fi o cifră enormă, dar populaţia Irlandei este de 4,5 milioane de persoane, deci concentraţia este mai mare prin comparaţie cu Marea Britanie. Comunitatea de români este a doua ca mărime în grupurile de migranţi. Românii s-au încadrat bine şi nu am auzit să aibă probleme sociale majore", a declarat Oliver Grogan.

Ambasadorul a adăugat că, după liberalizarea pieţei muncii, nu există dovezi cu privire la un nou flux de migranţi români.

"Cei care doreau să plece, plecaseră deja. Mulţi români sunt dispuşi să accepte slujbe cu salarii mici şi beneficiile sociale sunt la acelaşi nivel cu cele din Marea Britanie. Nu dorim să dăm lecţii, dar ar fi probabil util să se uite la experienţa noastră", a mai spus ambasadorul Irlandei la Bucureşti.