Consilierii judeţeni din Constanţa au înfiinţat o comisie de evaluare a riscului nuclear

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a anunţat la finalul şedinţei CJ că această comisie îşi propune analizarea legislaţiei în acest domeniu şi modificarea acesteia pentru a fi minimalizate riscurile de producere a unui accident nuclear la Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă.

"Am dat un mandat celor 14 parlamentari din judeţul Constanţa, care împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean să facă tot ce depinde de ei, inclusiv proiecte de modificări legislative astfel încât să permită o legislaţie naţională şi respectiv judeţeană care să ne asigure că s-au luat măsuri de minimalizare a riscurilor. (...) Comisia va analiza legislaţia existentă, legislaţia din Europa şi din lume şi acolo unde vom putea modifica în sensul bun o vom modifica. Dacă vreţi e şi obligaţia României să se ralieze la legislaţia Uniunii Europene, inclusiv în domeniul nuclear", a spus Nicuşor Constantinescu.

El a menţionat că de şapte ani, de când a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean, a trimis memorii tuturor guvernelor prin care a solicitat diverse informaţii legate de CNE Cernavodă, inclusiv prezentarea unui plan de urgenţă în caz de accident nuclear, însă nu a primit vreun răspuns.

"Am trimis memorii din 2004, de când sunt preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, tuturor guvernelor, tuturor miniştrilor Economiei prin care am solicitat să ni se spună de ce nu există un plan de urgenţă în caz de accident şi incident nuclear, am cerut lămuriri vizavi de incidentul din 2003 când Dunărea a ajuns la un nivel minim istoric şi când nu au mai avut apă reactoarele pentru a fi răcite şi a fost iarăşi un pericol maximizat de risc nuclear deşi a fost ţinut sub tăcere la momentul respectiv. Am cerut o grămadă de informaţii pe care mi se pare normal ca eu şi Consiliul Judeţean, ca reprezentanţi ai judeţului Constanţa, să ne îngrijoreze şi să facem tot ce depinde de noi pentru a nu avea probleme", a mai spus preşedintele CJ Constanţa.

El a declarat că nu are nicio relaţie cu conducerea Societăţii Naţionale Nuclear-Electrica şi că propunerile pe care le-a făcut acestei instituţii au fost refuzate.

"Nu am niciun fel de relaţie pentru că refuză o relaţie cu orice instituţie din judeţul Constanţa. Le-am făcut solicitarea minimală să pună un panou în mijlocul oraşului Cernavodă şi pe autostrada care trece pe lângă Cernavodă în care să scrie: radiaţii nucleare permise corpului uman atâtea mii, la data de 22 martie, ora 14.30 au atâta gradaţie, deci nu reprezintă risc pentru sănătatea cetăţenilor din judeţul Constanţa. Nu vor să facă acest lucru. (...) Dacă mă întrebaţi pe mine, cetăţenii din Cernavodă trebuiau să aibă apă caldă gratis, curentul electric gratis şi alte facilităţi inclusiv liceul de acolo să pregătească elevi specializaţi în domeniul nuclear, să-i angajeze la sfârşitul ciclului liceal şi alte şi alte programe şi proiecte de bun simţ", a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

El a precizat că în alte state centralele nucleare alocă unu la sută din profitul lor pentru siguranţa cetăţenilor, dar acest lucru nu se întâmplă şi la Cernavodă.

"Din profitul lor, unu la sută să fie alocat pentru siguranţa cetăţenilor, aşa mi se pare normal şi de bun simţ. Aşa se întâmplă în toată Europa, aşa se întâmplă în Franţa, care are zeci de centrale nucleare, alocă din profitul produs special cu această destinaţie", a mai spus Nicuşor Constantinescu.

Criteriile care vor sta la baza testelor de rezistenţă la calamităţi care vor fi efectuate la toate centralele nuclear-electrice din UE vor fi elaborate în următoarele şase luni, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Borbala Vajda.

În România sunt operaţionale două reactoare la singura centrală nucleară din ţară, de la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate. Centrala este proiectată să reziste unui seism cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter.

Japonia a fot afectată la 11 martie de un cutremur puternic, urmat de un val tsunami care a cauzat o serie de explozii la reactoarele centralei de la Fukushima în urma cărora au fost înregistrate emisii radioactive în atmosferă.