Consilierii de probaţiune îl critică pe Tudorel Toader: Unele penitenciare au început să trimită liberaţii pentru asistenţă, pe motiv că "aşa a declarat domnul ministru" / "Nicio lege nu prevede o astfel de situaţie"

"Declaraţiile ministrului justiţiei ameninţă să perturbe activitatea serviciilor de probaţiune, existând deja semnale că unele unităţi penitenciare au început să trimită liberaţii condiţionat din ultimele zile către serviciile de probaţiune pentru a primi “asistenţă post-penală”, pe motiv că “aşa a declarat domnul ministru”, deşi nicio lege în vigoare la acest moment nu prevede o astfel de situaţie", potrivit unui comunicat al Sindicatului Consilierilor de probaţiune.

Precizările vin după ce ministrul Justiţiei a declarat că Direcţiile de probaţiune se vor ocupa de supravegherea deţinuţilor eliberaţi în baza legii recursului compensatoriu.

"Ministrul Justiţiei induce ideea falsă că absolut toţi cei peste 3000 de deţinuţi care au căpătat dreptul de a se elibera condiţionat din penitenciar mai devreme, ca urmare a legii speciale promovate de domnia sa şi adoptată ulterior de Parlament, ar urma să fie supravegheaţi în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probaţiune din România şi sprijiniţi să se reintegreze social. Potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probaţiune au atribuţii de supraveghere numai faţă de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) şi care la data liberării condiţionate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare (vezi art. 101 din Codul Penal)", mai precizează sindicatul.

Pentru persoanele care mai au de executat mai puţin de doi ani din pedeapsă seviciile de probaţiune nu au atribuţii, spun consilierii.

Sindicaliştii susţin că "afirmaţiile ministrului Justiţiei denotă fie intenţia acestuia de a manipula opinia publică, lăsând să se înţeleagă, în mod fals, că impactul social al eliberării unui număr mare de deţinuţi într-un timp atât de scurt va fi preluat de anumite instituţii ale statului, mai exact serviciile de probaţiune, fie o ignoranţă surprinzătoare în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile consilierilor de probaţiune, aşa cum sunt consfinţite acestea de Codul Penal şi legile în vigoare".

Astfel, aceştia cer ministrului Tudorel Toader "o evaluare exactă şi corectă a situaţiei celor peste 3000 de deţinuţi care au căpătat dreptul de liberare condiţionată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu şi să indice cu exactitate câţi dintre aceştia îndeplinesc condiţiile legale pentru a intra în supravegherea serviciile de probaţiune".

"Până în prezent, Ministerul Justiţiei nu a transmis către serviciile de probaţiune niciun fel de informaţii privind impactul acestei legi asupra activităţii consilierilor de probaţiune", precizează consilierii.

De asemenea, consilierii de probaţiune susţin că direcţiile nu au bani pentru rechizite, registre, cartuşe, reparaţii de orice natură (multifuncţionale, autoturisme, etc), piese de schimb, cabluri, prelungitoare, prize, materiale de curăţenie, etc, bugentul pentru bunuri şi servicii fiind diminuat cu 300.000 lei.

"În aceste condiţii, care se adaugă la subfinanţarea cronică a sistemului de probaţiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probaţiune să intre în imposibilitatea de a îşi desfăşura activitatea înainte de finalul acestui an", atrage atenţia sindicatul.

Întrebat dacă se aşteaptă la o eventuală creştere a ratei infracţionalităţii, ministrul Justiţiei a declarat, săptămâna trecută, că speră ca acest lucru să nu se întâmple.

"Dinamica infracţionalităţii este într-o continuă schimbare. Direcţiile de Probaţiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberaţi, în condiţiile acestei legi privind recursul compensatoriu. Vă dau un exemplu. Dacă ai un deţinut care avea şase ani de executat şi a executat efectiv cinci ani, el are beneficiu de un an. Acum, dacă a stat cinci ani efectiv în penitenciar, ce a avut de învăţat, ce învăţăminte a tras de pe urma pedepsei sigur au fost trase cu bunele şi cu relele lor. Nu ştiu, vom vedea. Sper să nu existe, să spunem, o dinamică crescândă a ratei criminalităţii", a declarat ministrul Justiţiei.