Consilierul ANAF Adrian Gavrilă şi avocatul Marius Stăncescu rămân în arest

Consilierul superior Adrian Gavrilă şi avocatul Marius Stăncescu, acuzaţi de trafic de influenţă, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile în 2 martie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Gavrilă şi Stăncescu au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat, marţi, recursurile lor.

Procurorul DNA prezent la şedinţă spunea atunci că la nivelul ANAF ar fi "filiere" care se ocupă cu protecţia unor persoane, stopând astfel unele anchete.

"Există la nivelul ANAF mai multe filiere care oferă protecţie şi lucrează în vederea sporirii lipsei de tragere la răspundere, stopând astfel activităţile de urmărire penală", arăta procurorul în faţa instanţei.

Avocatul lui Stăncescu spunea că decizia Curţii de Apel Bucureşti conţine o eroare, în sensul că deşi motivarea arestării s-a făcut în baza articolului care se referă la pericolul pentru ordinea publică, pe mandatul de arestare se prezintă un alt motiv, respectiv că inculpatul ar fi vrut să fugă.

"Judecătorul fondului a luat decizia prin prisma art. 148 lit. f, iar în motivare se vorbeşte de art. 148 lit. a, care vorbeşte de pericolul de fugă al inculpatului. Niciun moment judecătorul fondului nu a vorbit despre o asemenea situaţie aceea că Stăncescu ar vrea să fugă, iar în acest sens nu există nicio probă", preciza avocatul Ion Cazacu.

Totodată, Cazacu preciza că în niciuna dintre interceptări clientul său nu pronunţă nume de persoane, de situaţii sau de fapte de corupţie, toate acestea fiind pomenite de denunţătorul Antonello Celestini. Potrivit avocatului, denunţătorul Celestini ar fi adus la DNA o sumă considerabilă de bani, care ar fi fost înseriată de procurori pentru a fi urmărită după ce urma să fie dată mită, dar la dosar nu există un proces-verbal referitor la aceşti bani.

Un alt apărător al lui Stăncescu le-a spus magistraţilor instanţei supreme că nu este posibil ca cei doi să fie arestaţi doar în baza denunţului făcut de Antonello Celestini care "este cel care practic a falimentat afacerea Tutunului Românesc şi care are cinci dosare penale de evaziune fiscală, prejudiciul estimat fiind de 350 de milioane de euro". Avocatul Doru Giugula le-a cerut judecătorilor să aibă în vedere lipsa de credibilitate a denunţătorului folosit de DNA în acest caz.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins joi recursurile lui Nicolae Adrian Gavrilă şi Marius Stăncescu, astfel că aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest.

Adrian Gavrilă şi Marius Stăncescu sunt acuzaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de trei infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2007 - 2008, Gavrilă, în calitate de consilier superior la ANAF, a pretins şi primit suma de 120.000 de euro, între 7.000 şi 10.000 de euro lunar, de la Antonello Celestini, denunţător în acest dosar, pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora ar fi avut influenţă, pentru a nu fi blocate conturilor firmei la care omul de afaceri era acţionar, din cauza neplăţii TVA la termen.

În cursul anului 2008, Gavrilă a pretins de la Celestini alţi 400.000 euro, sumă redusă ulterior la 200.000 de euro, pentru a interveni pe lângă Viorel Comaniţă, director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Acţiuni Vamale din cadrul ANAF, lăsând să se creadă că are influenţă asupra acestuia, pentru transferul unei cantităţi de 960 de tone tutun, din România în Italia, fără plata accizelor aferente, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

În cursul lunii noiembrie 2010, Adrian Gavrilă a pretins suma de 200.000 euro pentru a interveni pe lângă Viorel Comăniţă să deblocheze 63 de containere cu tutun aflate în porturile Constanţa şi Giurgiu.