Consiliul Elevilor cere şi el demisia profesorilor care au elaborat subiectele de română la evaluarea naţională

CNE spune că aceşti profesori au elaborat subiectele "fără să ţină cont de programa şcolară aflată în vigoare".

"Ţinem să reamintim membrilor Centrului Naţional de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în şcolile de stat şi private din România, conform programei şcolare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia 'Gânduri pentru Anul Nou' de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal", se spune în comunicatul CNE.

Reprezentanţii acestei strucuturi de reprezentare a elevilor mai spun că profesorii evaluatori nu au avut liberatea de a puncta mai multe sinonime la exerciţiul numărul 1, subiectul I (la care se cerea câte un sinonim pentru "fiindcă", "cer" şi "liniştit"), "datorită baremului care nu a fost elaborat conform modului de gândire al elevilor din ciclul gimnazial".

CNE mai punctează că elevilor li s-a cerut în exerciţiul 5 de la punctul A, Subiectul II, să precizeze felul a două propoziţii subordonate, în condiţiile în care prima propoziţie din fraza respectivă putea fi interpretată atât ca propoziţie temporală, cât şi ca propoziţie condiţională. În acelaşi timp, ultima propoziţie a aceleiaşi fraze poate fi interpretată atât ca propoziţie indirectă, cât şi ca propoziţie de
scop.

Citeşte şi: EVALUAREA NAŢIONALĂ - Părinţii contestă subiectele de română. Ponta cere verificarea subiectelor şi numărului de ore la elevi: Fac lucruri inutile

"Este important ca, prin Evaluarea Naţională, elevilor să li se ofere cadrul optim în care să îşi pună în valoare cunoştinţele acumulate de-a lungul celor opt ani de studiu, fără a le constrânge, în vreun fel, capacitatea de liberă exprimare, respectând, în acelaşi timp, normele programei şcolare. Subiectele trebuie să fie clare pentru orice elev, indiferent de mediul social din care provine, cerinţele
care lasă o arie mare de interpretare reprezentând un adevărat impediment pentru obţinerea unor note mari. (...) Reamintim faptul că media obţinută de elevi la Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a constituie 75% din media de admitere în ciclul liceal. Drept urmare, ne-am dori să vedem în următoarele sesiuni ale examenului o serie de subiecte ce nu lasă loc de interpretări", a declarat Eduard Mititelu, preşedintele CNE.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a adresat, vineri seară, o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, în care a enumerat nemulţumirile membrilor săi legate de subiectele la limba română la evaluare.

Prima nemulţumire este aceea că elevii de clasa a VIII-a au trebuit să rezolve mai multe cerinţe legate de o poezie "filozofică" ("Gânduri pentru Anul Nou" de Ion Minulescu) ale cărei teme, susţin părinţii, se studiază în liceu.

"În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul 'Gânduri pentru Anul Nou' (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?", se arată în scrisoare.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi reclamă şi că "cele două compuneri de la literatură sunt asociate ca teme, fapt care a făcut ca un copil care nu a înţeles mesajul poeziei să nu aibă oportunitatea unei recuperări pe o temă diferită".

Pornind de la aceeaşi poezie a lui Minulescu, elevii au avut de menţionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinţă la care, spun părinţii, baremul a fost "prost gândit şi nu a lăsat libertate profesorilor evaluatori să ia în considerare toate variantele de răspuns corecte".

Baremul la acest subiect, făcut public de Ministerul Educaţiei, a fost următorul: câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă - deoarece, căci; cer - pretind, solicit; liniştit - calm, stăpânit).

În scrisoare este contestat şi subiectul de gramatică având ca ipoteză fraza "Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane". Cerinţa a fost ca elevii să transcrie două propoziţii subordonate diferite din această frază, precizând felul acestora.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi consideră controversat subiectul, pe motiv că fraza este interpretabilă. "În timpul corectării, în unele judeţe s-a retras baremul şi, după un timp, s-a readus baremul cu modificări", susţine Mihaela Gună.

Contestat este şi ultimul subiect al probei: "Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan".

"Apreciem că subiectul întâlniirii cu un scriitor contemporan a asigurat egalitate de şanse copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban", se afirmă în scrisoarea deschisă adresată lui Remus Pricopie.

În final, părinţii îi critică pe cei care au elaborat subiectele, subliniind că acestea au fost "o bătaie de joc"

"Această întrecere a profesorilor propunători de subiecte din Centrul Naţional de Evaluare a reuşit să-i faca pe copiii noştri să înţeleagă că toată munca lor a fost desconsiderată. Criteriile de evaluare pe post ale experţilor din instituţia respectivă au în vedere numai acest lucru? Pentru că altfel, nu vedem de ce ar rămâne in funcţii după asemenea bătaie de joc la adresa copiilor şi a dascălilor lor", spune Mihaela Gună, preşedintele federaţiei.

În urma evaluării naţionale, şi o profesoară de limba română de la o şcoală din Capitală, arăta că mai multe subiecte la această probă de la evaluarea naţională, ca şi baremul au fost greşit concepute, analizându-le punctual. "Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta şi la cât o să fie de dezamăgiţi. (...) De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învăţământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune", scria profesoara Carmen Stoica, de la Şcoala nr. 99 din Capitală.