Constanda vrea anularea contractului cu PMB pentru Satul Francez

În acţiunea introdusă la Tribunalul Bucureşti împotriva Primăriei Capitalei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) omul de afaceri Costică Constanda şi soţia acestuia cer anularea contractului din 2008 prin care pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care îl avea în proprietate în Parcul Bordei (pe care putea ridica imobile de cel puţin patru etaje), omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.

Avocatul lui Constanda a declarat, luni, că omul de afaceri cere anularea contractului cu Primăria Capitalei, pentru că proiectul privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) solicitat de clientul său pentru ridicare unor imobile de 28 de metri înălţime în Satul Francez nu a fost aprobat de consilierii generali. Acesta a precizat că CGMB a luat în discuţie de două ori până acum acest PUZ, dar nu a fost aprobat nici până în prezent.

Luni, la primul termen al procesului, Tribunalul Bucureşti a amânat discuţiile până în 14 iunie, din cauza lipsei de procedură cu Primăria Capitalei.

În 17 ianuarie 2008, CGMB a aprobat proiectul privind schimbul pentru terenul din Parcul Bordei cu unul din Satul Francez şi mai multe clădiri construite pe acesta, aparţinând municipalităţii. Astfel, pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care Costică Constanda îl avea în proprietate în Parcul Bordei, omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.

Costică Constanda a renunţat astfel la despăgubirile de peste 17 milioane de euro şi penalităţile pe care municipalitatea trebuie să i le achite.

În 31 august 2009, proiectul privind Planul Urbanistic Zonal solicitat de Costică Constanda pentru ridicare unor imobile de 28 de metri înălţime în Satul Francez a fost retras din discuţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru că din dosar ar lipsi două acte.

Potrivit proiectului pentru aprobarea unui PUZ în Şoseaua Nordului 114-140, din sectorul 1, omul de afaceri Costică Constanda şi soţia sa, Maria Constanda, alături de societatea Raptis Kavouras, vor să construiască, pe o suprafaţă de aproximativ patru hectare, un ansamblu de locuinţe, hotel sau birouri în care clădirile vor putea avea o înălţime maximă de 28 de metri.

În proiectul de hotărâre este specificat faptul că amplasamentul din Şoseaua Nordului 114-140 a făcut obiectul unei hotărâri de CGMB anterioare, aprobate la jumătatea lunii ianuarie 2009, potrivit căreia înălţimea maximă a acestor clădiri urma să fie de maxim cinci etaje.

Terenul din Parcul Bordei, de 3,3 hectare, de pe malul lacului Floreasca - vizavi de Parcul Herăstrău - a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda în septembrie 2003, în urma unei dispoziţii de primar general pe Legea 10/2001.

Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei la schimb pentru alte terenuri pe care investitorul le cumpărase de la foştii proprietari. Pentru 18.000 de metri pătraţi de teren din zona Satului Francez, pe care acesta îi câştigase în instanţă, Constanda a primit 33.000 de metri pătraţi de teren în strada Turgheniev nr. 11-15 şi Bulevardul Aviatorilor 110-112, sector 1, adică actualul amplasament al parcului Bordei.

În iulie 2008, societatea Raptis Kavouras a cumpărat de la Constanda aproximativ 1,6 hectare în Satul Francez, petnru 66 de milioane de euro. Constanda deţine în continuare aproape 1,2 ha de teren în Satul Francez, pentru care a încercat să obţină coeficienţi urbanistici similari, respectiv CUT de 3,5 si POT (procent de ocupare a terenului) de 60 la sută.

Anul trecut, Constanda a cerut executarea silită a firmei Raptis Kavouras pentru suprafaţa de 1,6 de hectare de teren în Satul Francez, pentru că nu a primit cea de a doua tranşă a contractului, în valoare de 33 de milioane de euro. Ulterior, instanţa a dispus suspendarea executării silite.

Potrivit avocaţilor firmei, care invocau clauzele contractului din 15 iulie 2008, ultima tranşă de bani, respectiv suma de 33 de milioane de euro, trebuia plătită de societatea Raptis până la data de 15 decembrie 2008, dar doar după ce soţii Constanda ar fi îndeplinit, cumulativ, două condiţii, menţionate în actul de vânzare-cumpărare.

Prima condiţie era ca soţii Constanda să cumpere o suprafaţă de teren de 506 metri pătraţi pe care apoi să o dea tot societăţii Raptis, iar a doua prevedea ca vânzătorii, respectiv soţii Constanda să obţină Planul Urbanistic Zonal (PUZ) până "cel mai târziu" 31 noiembrie 2008 şi în parametrii solicitaţi de societatea cumpărătoare. Aceşti parametri se referă la un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5 pentru întreg lotul, un potenţial de ocupare a terenului de 60 la sută şi la un regim de înălţime de P+5.

Potrivit susţinerilor avocaţilor societăţii, soţii Constanda nu au îndeplinit această ultimă condiţie prevăzută în contract şi care ar fi permis declanşarea efectuării plăţii ultimei tranşe de bani.