Constantin Nicolescu obţinea beneficii apelând frecvent la ilegalităţi. MOTIVAREA deciziei de condamnare a fostului preşedinte CJ Argeş

Informaţia apare în motivarea deciziei de condamnare în dosarul în care Constantin Nicolescu a fost găsit vinovat că a luat ilegal fonduri PHARE.

Judecătorii notează, în acelaşi document, şi faptul că Nicolescu transformase acest comportament corupt într-un mod de viaţă.

"Se reţine obişnuinţa manifestată de inculpat de a apela la fapte ilicite pentru a obţine diverse beneficii, durata lungă în timp în care acesta a acţionat într-o modalitate ilegală, transformând o astfel de conduită într-o modalitate normală de a aborda relaţiile cu celelalte persoane precum şi prejudiciul ridicat creat dar şi afectarea încrederii care ar trebui să existe într-o astfel de cooperare cu instituţii ale Uniunii Europene", se menţionează în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Magistraţii arată că tocmai acest comportament al lui Nicolescu, în pofida vârstei înaintate, justifică condamnarea la şapte ani şi opt luni de închisoare a fostului preşedinte al CJ Argeş.

Citeşte şi: Constantin Nicolescu, condamnat la şapte ani şi opt luni de închisoare. Fostul şef al CJ Argeş, încarcerat la Penitenciarul Colibaşi

"Toate acestea justifică, în ciuda vârstei înaintate a inculpatului, aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre infracţiunile deduse judecăţii, într-un cuantum mai ridicat decât minimul special, spre mediul prevăzută pentru fiecare dintre fapte", susţin magistra'ii

În documentul citat sunt menţionate şi informaţii existente în materialul procurorilor. Astfel, judecătorii au ajuns la concluzia că omul de afaceri Cornel Penescu, condamnat şi el în acest caz, era obişnuit să se "supună" solicitărilor venite din partea lui Nicolescu.

"Din procesele-verbale de redare a convorbirilor rezultă solicitarea directă a inculpatului Nicolescu cu privire la pachete de Paşte, precum şi obişnuinţa inculpatului Penescu de a se supune solicitărilor acestuia”, mai precizează magistraţii.

În motivarea instanţei se mai menţionează că nu este exclus ca Penescu să fi ţinut o evidenţă strictă a banilor daţi ca mită: "Dacă se are în vedere că acesta a fost deja condamnat pentru alte fapte de aceeaşi natură, fiind dovedit că proceda în aceeaşi modalitate şi în raport cu alte persoane (spre exemplu, cele implicate în fotbal) devine cu atât mai clară necesitatea unei evidenţe corecte şi fixe a sumelor de bani ieşite din contul societăţii".

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu este în închisoare din luna februarie, după ce a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni în dosarul în care a fost acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare cu executare Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti la data faptelor, şi Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA. Instanţa a dispus, prin aceeaşi hotărâre, achitarea lui Ion Nicolae, reprezentant al SC Zeus SA.

Totodată, Gheorghe Nicuț, primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, din judeţul Argeş, toţi în funcţii la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare. Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş la data faptelor, iar diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis ca Nicolescu, Nicuţ, Ştefan, Andrei, Despan şi Grigore să plătească Ministerului Finanţelor peste 880.000 de euro, iar Grigore să achite 260.800 de euro, sume care reprezintă prejudiciul adus statului.

Instanţa a dispus şi anularea cererilor de finanţare a proiectului cu fonduri Phare privind patru unităţi de învăţământ din judeţului Argeş.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost trimişi în judecată în acest dosar în 18 mai 2011.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, sentinţa în dosar, Nicolescu fiind condamnat atunci la un an de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de către inculpaţi şi de procurorii anticorupţie.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare din Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip Phare.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan.

Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.

Procesele-verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.

În perioada 2006 - 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul Judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizeau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice o amendă de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.

În 24 februarie 2014, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.

Constantin Nicolescu mai este implicat într-un dosar de corupţie, el fiind cercetat sub control judiciar pentru abuz în serviciu privind încheierea a peste 100 de contracte între o firmă şi zeci de autorităţi locale din Argeş.

În acest dosar, Constantin Nicolescu este suspectat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de săvârşirea a 35 de fapte de abuz în serviciu şi instigare la opt infracţiuni de abuz în serviciu.