Constantin Niţă şi Robert Negoiţă, audiaţi ca martori în dosarul Referendumului

Constantin Niţă şi Robert Negoiţă au dat declaraţii de martor în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în care au prezentat cum s-a desfăşurat referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Fostul ministru delegal al Energiei Constantin Niţă a spus că în PSD "nu s-a pus niciodată problema fraudării".

Referitor la aplicaţia prin care se trimiteau sms-uri în timpul referendumului, Niţă a spus că PSD a folosit această aplicaţie prima dată la referendum, în condiţiile în care sistemul ar fi fost folosit anterior, la alegeri, şi de PDL.

În legătură cu discuţiile pe care le-a purtat cu Liviu Dragnea în ziua referendumului din 2012, Constantin Niţă a spus că nu au vorbit decât aspecte care ţineau de modul în care se desfăşura scrutinul.

"Ce să discut cu domnul Dragnea? Ce se discută într-o campanie. Cum merge campania, dacă sunt probleme, atâta tot. În PSD nu s-a discutat niciodată de fraudare", a mai spus Niţă.

Întrebat de judecători dacă la nivelul judeţului Braşov au fost înfiinţate secţii noi de votare petnru referendum, fostul ministru a spus că, din câte cunoaşte, acest lucru nu s-a întâmplat.

"Din câte cunosc, în judeţul Braşov nu s-au înfiinţat noi secţii de votare. În Poiana Braşov a existat secţie de votare dintotdeauna, pentru că este asimilată ca un cartier al oraşului Braşov. Din câte cunosc, există alte staţiuni care au statut de unităţi administrativ-teritoriale distincte, comună sau oraş", a declarat Niţă.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că la referendumul din 2012 nu s-a procedat în alt mod decât s-a întâmplat la scrutine anterioare.

"Am spus judecătorilor ce mi-am amintit de la referendum şi că nu s-a întâmplat nimic deosebit faţă de campaniile electorale anterioare. Este normal să trimiţi mesaje mobilizatoare în campania electorală, pentru că acesta este scopul unei campanii electorale", a spus Negoiţă.

Întrebat în legătură cu un mesaj transmis de Liviu Dragnea prin care îndemna membrii de partid "să ia pe sus" cetăţenii şi să-i ducă la vot, Robert Negoiţă a arătat că nu ştie exact ce a vrut să spună Liviu Dragnea, dar că, în astfel de momente, apelurile la mobilizare sunt normale.

În dosarul referendumului ar urma să fie audiat ca martor şi premierul Victor Ponta. De asemenea, vor fi audiaţi şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, spunea, în 23 februarie, că va merge "cu toată inima" la ICCJ, ca martor în dosarul Referendumului, el arătând că ştie foarte bine ce s-a întâmplat în 2012 şi că nu a existat "nicio lovitură de stat şi nicio fraudă".

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.