Consumerism vs Cultură. Până unde a ajuns fenomenul #cancelculture

Unii susţin că #cancelculture este o formă de justiţie socială, care permite persoanelor şi comunităţilor afectate de acţiunile sau declaraţiile celor "anulaţi" să îşi exprime nemulţumirea şi să ceară asumarea responsabilităţii. Alţii critică #cancelculture ca fiind o formă de cenzură şi de intoleranţă, care limitează libertatea de expresie şi de creaţie şi care nu lasă loc pentru dialog, învăţare şi iertare.

#Cancelculture a avut impact asupra multor domenii, dar în special asupra celui artistic. Numeroşi artişti, scriitori, muzicieni, actori sau regizori au fost "anulaţi" după ce au fost acuzaţi de rasism, sexism, homofobie, transfobie sau alte forme de discriminare. Un exemplu recent este cel al scriitoarei J.K. Rowling, autoarea celebrei serii Harry Potter, care a fost aspru criticată de propriii fani după ce a exprimat opinii transofobe. Un alt exemplu este cel al regizorului Woody Allen, care a fost boicotat de mulţi actori şi distribuitori după ce a fost acuzat de abuz sexual asupra fiicei sale adoptive. 

Efectele #cancelculture asupra vieţii publice şi artistice sunt încă greu de evaluat. Unii ar putea argumenta că #cancelculture contribuie la crearea unui climat mai etic şi mai incluziv în societate, în care cei care comit greşeli sunt sancţionaţi şi educaţi. Alţii ar putea susţine că #cancelculture duce la pierderea diversităţii şi a calităţii în cultura populară, în care cei care nu se conformează normelor dominante sunt excluşi şi marginalizaţi.

Consumerismul distruge cultura? 

Consumerismul este un fenomen social şi economic care implică cumpărarea şi consumul de bunuri şi servicii în cantităţi mari. Consumerismul poate avea atât aspecte pozitive, cât şi negative asupra culturii.

Pe de o parte, consumerismul poate stimula dezvoltarea economică, inovarea tehnologică şi diversitatea culturală. Consumerismul poate oferi oamenilor acces la produse şi servicii de calitate, care le pot îmbunătăţi viaţa şi satisfacţia. De asemenea, consumerismul poate favoriza schimbul de idei, valori şi experienţe între diferite culturi, contribuind la crearea unei societăţi mai deschise şi mai tolerante.

Pe de altă parte, consumerismul poate distruge cultura prin erodarea valorilor tradiţionale, prin promovarea superficialităţii şi materialismului şi prin generarea de probleme sociale şi ecologice. Consumerismul poate determina oamenii să se identifice cu bunurile pe care le posedă, în loc să se bazeze pe caracteristicile lor personale sau pe relaţiile lor cu ceilalţi. De asemenea, consumerismul poate crea o uniformizare culturală, în care culturile locale sunt înlocuite sau marginalizate de cultura dominantă a pieţei globale. În plus, consumerismul poate provoca epuizarea resurselor naturale, poluarea mediului şi inegalitatea socială.

Prin urmare, consumerismul are un impact ambiguu asupra culturii. Nu este nici bun, nici rău în sine, ci depinde de modul în care este practicat şi reglementat. Pentru a evita efectele negative ale consumerismului, este necesar să se promoveze un consum responsabil şi conştient, care să respecte drepturile omului, mediul înconjurător şi diversitatea culturală.