Contestaţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privindu-l pe Victor Alistar, judecată în 18 mai la ICCJ

Victor Alistar s-a aflat, în perioada 12 octombrie 2001 - 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, fiind atât angajat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cât şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă şi avocat definitiv.

"Prin actul de constatare nr. A/1130/I.I./2009 din data de 20 iulie 2009, rămas definitiv la data de 7 august 2009, prin necontestare, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Alistar Teodor Victor s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007 - 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut, concomitent, calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură "Alistar Teodor Victor", începând cu 23 ianuarie 2007 şi până la data constatării", precizează ANI.

Astfel, lui Alistar Teodor-Victor i s-a aplicat sancţiunea de decădere din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani, de la data rămânerii definitive a actului de constatare, respectiv până la data de 7 august 2012.

Având legătură cu constatarea ANI, într-o acţiune separată, în octombrie 2009, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea actelor administrative emise de către preşedintele ANFP în vederea aprobării cererilor de suspendare, respectiv de prelungire a suspendării raportului de serviciu în cazul lui Victor Alistar, precum şi pentru anularea menţiunilor din cartea de muncă a acestuia, pentru perioada 2004-2009.

În acest proces, pe lângă Victor Alistar, este chemată ca pârât şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

În 5 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respis cererea ANFP de anulare a ordinelor nr. 328/05.02.2004, nr. 136/07.02.2005, nr. 917/06.02.2006, nr. 463/22.01.2008, nr. 43/2005, nr. 402/2005 şi nr. 8377/2006, emise de preşedintele agenţiei, pe motiv că solicitarea a fost tardiv formulată.

Totodată, instanţa a luat atunci act de renunţarea ANFP la judecarea cererii de anulare a menţiunilor făcute în cartea de muncă a lui Victor Alistar în perioada 2004-2009.

Victor Alistar susţine că a solicitat instanţei să constate, potrivit procedurii din art. 4 din Legea contenciosului administrativ, nelegalitatea actului întocmit de ANI (numărul A/1130/I.I/2009).

Curtea de Apel Bucureşti a decis însă respingerea excepţiei de nelegalitate cu privire la actul de constatare din 20 iulie 2009, emis de ANFP, şi invocat de pârâtul Victor Alistar.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este executorie, dar nu irevocabilă.

ANFP a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care va judeca în 18 mai acţiunea.

Litigiul a pornit în anul 2004, când Victor Alistar a solicitat Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici suspendarea din funcţia publică pe care o ocupa, pentru evitarea oricărei situaţii de incompatibilitate. Prin decizia preşedintelui ANFP, solicitarea a fost aprobată şi ulterior prelungită până în luna februarie 2009, când au încetat raporturile sale de muncă cu ANFP.

Tot în 2009, respectiv în 21 iulie, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat procurorii, cerându-le să cerceteze un posibil fals în declaraţii comis de liderul Transparency International România, Victor Alistar, potrivit unui comunicat al ANI.

Concret, ANI a cerut procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 din Bucureşti să investigheze posibilele falsuri făcute atât de Alistar, cât şi de Alexandra Raluca Prună, fostul preşedinte al Asociaţiei Române pentru Transparenţă, şi Codru Vrabie, fostul director executiv al organizaţiei.

Cei trei, susţineau inspectorii ANI, ar fi pretins că Asociaţia Română pentru Transparenţă este "Transparency International România", folosind, potrivit comunicatului ANI, sintagmele "Transparency International România" şi "TI-Ro", în loc de "Asociaţia Română pentru Transparenţă" în documentele către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) legate de situaţia lui Alistar.

Scopul celor trei ar fi fost acela de a-l determina pe preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, unde Alistar era angajat încă din 2001 ca purtător de cuvânt, să-i prelungească suspendarea din funcţie cerută chiar de el. Ca temei al cererii sale, Alistar a invocat "desfăşurarea "unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele în care funcţionarul public este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale", dar şi "un interes personal legitim". Alistar ar fi scris că doreşte să fie suspendat pentru că îndeplineşte "mandatul de director executiv al Transparency International România".

"La baza emiterii de către Preşedintele ANFP a ordinelor prin care s-a aprobat suspendarea, respectiv prelungirea acesteia, a fost, conform legii, statutul juridic de «organism sau instituţie internaţională», ori de filială a unei astfel de entităţi («Transparency International România»)", preciza atunci ANI.

Avantajul lui Alistar ar fi, potrivit ANI, acela că "pe toată durata suspendării raporturilor de serviciu, funcţionarul public a beneficiat de dreptul de a-i fi rezervat postul aferent funcţiei publice şi de vechime în funcţia publică, aceasta din urmă reprezentând, printre altele, una dintre condiţiile de bază ale dezvoltării carierei de funcţionar public".

Inspectorii de integritate spuneau aşadar că atât Alistar, în nume propriu, cât şi Vrabie şi Prună, în numele Asociaţiei Române pentru Transparenţă, au transmis ANFP "mai multe cereri în vederea aprobării suspendării, respectiv prelungirii suspendării raportului de serviciu al lui Teodor-Victor Alistar (cu instituţia, n.r.)", documentele conţinând "sintagmele «Transparency International România» şi «TI-Ro», în loc de Asociaţia Română pentru Transparenţă, aşa cum este prevăzută denumirea acesteia în actul constitutiv şi statutul asociaţiei".

"Teodor-Victor Alistar desfăşoară, începând cu data de 7.02.2004, diferite activităţi (consilier anticorupţie pentru Centrul de Asistenţă Anticorupţie, coordonator al Programului ALAC - în calitate de expert al TI-Ro, Director executiv) în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă", preciza ANI.

Conform ANI, "Asociaţia Română pentru Transparenţă este persoană juridică română de drept privat, non-profit, neguvernamentală şi apolitică, neavând statutul juridic de organism sau instituţie internaţională, ori de filială a unei astfel de entităţi, conform documentelor (Act Constitutiv, Statut Asociaţie, Aviz de înfiinţare emis de către Ministerul Justiţiei şi Sentinţă civilă numărul 498 din 12 octombrie 1999) aflate în evidenţa Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti - Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor".

ANI arăta şi că Asociaţia Română pentru Transparenţă nu a răspuns solicitării inspectorilor de integritate de a comunica instituţiei "copii certificate ale documentului care atestă faptul că Asociaţia Română pentru Transparenţă este «organism sau instituţie internaţională» sau filială a unei astfel de entităţi".

În plus, în opinia inspectorilor de integritate, Alistar s-a aflat, în perioada 12 octombrie 2001 – 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, fiind atât angajat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cât şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă şi avocat definitiv.

În acelaşi comunicat, ANI anunţă că, în 16 iunie 2009, s-a sesizat din oficiu în ceea ce-l priveşte pe Alistar, în urma a două materiale de presă publicate de "Academia Caţavencu" care susţineau că Alistar ar fi încălcat legile referitoare la conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor.

În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii ANI au stabilit că Alistar a fost, în perioada 12 octombrie 2001 - 1 martie 2009, funcţionar public în postul de purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, dar şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă, din 2004 până în prezent, şi avocat definitiv la propriul cabinet de avocatură, începând cu 23 ianuarie 2007.

"Victor Alistar nu a respectat, în calitate de funcţionar public, obligaţia legală de declarare a averii şi a intereselor (...), deoarece a completat şi depus declaraţia de avere şi declaraţia de interese doar la data de 3 iunie 2009, după încetarea activităţii sale în cadrul ANFP la data de 1 martie 2009", nota ANI în comunicat, arătând că l-a înştiinţat pe Alistar despre declanşarea procedurilor de verificare "a respectării dispoziţiilor legale referitoare la conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor".

Inspectorul ANI care a lucrat la caz a solicitat apoi diferite documente mai multor instituţii: Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Baroului Bucureşti, Casei de Asigurări a Avocaţilor - Filiala Bucureşti, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Judecătoriei Sectorului 1 (Bucureşti) şi Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative.

Astfel, potrivit comunicatului ANI, pe lângă problemele legate de identitatea organizaţiei pe care o reprezintă, inspectorul de integritate a aflat şi că Alistar a obţinut, din avocatură, în perioada ianuarie 2007 - mai 2009, un venit de 14.610 lei.

Toate problemele identificate de ANI în legătură cu Alistar, dar şi cu Raluca Prună şi Codru Vrabie i-au determinat pe inspectorii de integritate să constate că Alistar s-a aflat în incompatibilitate în perioada 12 octombrie 2001 - 1 martie 2009, că în realitate a existat o altă stare de fapt decât cea care ar fi constituit temei legal pentru emiterea ordinelor preşedintelui ANFP pentru aprobarea cererilor lui Alistar şi ale Asociaţiei Române pentru Transparenţă de suspendare, respectiv, de prelungire a acesteia, dar şi o posibilă încălcare de către Alistar a Legii 51 din 1995 care reglementează funcţionarea ca avocat.

Având în vedere concluziile la care a ajuns, ANI a sesizat procurorii în cazul celor trei, dar a trimis actul de constatare şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, "pentru analizarea indiciilor referitoare la existenţa unei alte stări de fapt decât cea care ar fi constituit temeiul legal pentru emiterea ordinelor preşedintelui instituţiei (privindu-l pe Alistar, n.r.), în vederea solicitării anulării acestora de către instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă".

În final, Parchetul a dat neînceperea urmăririi penale în acest caz.

Pe de altă parte, Alistar a contestat în instanţă amenda ANI privind nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese în termenul prevăzut de lege, însă a rămâs în vigoare actul de constatare nr. A/1130/I.I./2009 din data de 20 iulie 2009, rămas definitiv la data de 7 august 2009, prin necontestare.

Prin respectivul act, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Alistar Teodor Victor s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007 - 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut, concomitent, calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură "Alistar Teodor Victor", începând cu 23 ianuarie 2007 şi până la data constatării.

Actul ANI este consemnat de către Curtea Constituţională în decizia din 25 ianuarie 2011 privind nelegalitatea candidaturii lui Victor Alistar pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

"Validarea de către Senat a lui Teodor Victor Alistar în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără a ţine cont de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de incompatibilitate, determină neconstituţionalitatea hotărârii menţionate. Astfel, pe 20 iulie 2009, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007 - 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură «Alistar Teodor Victor», începând cu 23 ianuarie 2007 şi până în prezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor Alistar a rămas definitivă şi irevocabilă, după ce acesta nu a contestat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate în termenul prevăzut de lege la instanţa corespunzătoare", notează judecătorii constituţionali, prin care a statuat faptul că a fost neconstituţională alegerea în CSM a lui Victor Alistar şi a Corinei Dumitrescu (propusă acum de Ponta ministru al Educaţiei-n.r.).

(Material realizat de Departamentul Social, social@mediafax.ro)