Contestaţia şantajiştilor clinicii MedLife, judecată miercuri

Judecătoria Sectorului 5 i-a arestat preventiv, luni, pentru 29 de zile, pe informaticienii Alin Alexandru Alexandrescu (34 de ani) şi Ciprian Andrei Necula (20 de ani), decizia instanţei fiind motivată şi dată publicităţii miercuri.

Alin Alexandru Alexandrescu şi Andrei Ciprian Necula, acuzaţi de constituire a unei grupări infracţionale sunt acuzaţi de acces fără drept la un sistem informatic, transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic, perturbarea gravă, fără drept, a funcţionării unui sistem informatic, fraudă informatică, şi şantaj, respectiv constituire a unei grupări infracţionale şi complicitate la infracţiunea de şantaj.

În referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), prin care s-a cerut arestarea celor doi, procurorii arătau că în realizarea scopului infracţional al grupării, în perioada 14-19 februarie, Alin Alexandru Alexandrescu a accesat, fără drept, două adrese de e-mail folosite de P.M. şi CC, iar în zilele de 20 şi 21 februarie a accesat, fără drept, sistemul informatic al MedLife.

Alexandrescu a copiat bazele de date ale aplicaţiei informatice de gestionare a pacienţilor, după care le-a şters, mai notează anchcetatorii în documentul citat.

Ulterior, Alexandrescu a contactat reprezentanţii MedLife, prin intermediul poştei electronice, cărora le-a propus să ajungă la o înţelegere, în caz contrar datele confidenţiale ale pacienţilor urmând a fi publicate pe internet, iar, în 4 martie, a cerut plata sumei de 1.300.000 lei (300.000 de euro).

În 4 martie de la o adresă de e-mail a fost transmis următorul mesaj, către martorul M.M., reprezentant al MedLife: "Stimate domn. Ceea ce v-am trimis este tot ce aveţi in tabela PROGRAMĂRI si PROGRAMARLMM (ultimele 15.000 de înregistrări). Ceea ce deţin nu poate fi corupt pentru că atunci nu aş fi putut acesa datele... dar asta cred că ştiţi deja ... Vă reamintesc că deţin baza de date de la contabilitate din oracle + încă 7 baze de date din SQL. Cât despre ordinul de mărime la care m-am gandit eu zic că încasările pe zece zile este o sumă rezonabilă (aproximativ 1.300.000 RON) pentru ambele părţi şi o pierdere minimă pentru voi în condiţiile în care datele ar apare public.Vă rog să-mi răspundeţi repede !".

După un schimb de mesaje, mai notează anchetatorii, în 11 martie, la ora 00.40, de pe o adresă de e-mail a lui M.M. (martor), a fost expediat un alt mesaj: "Stimate domn, nu este o glumă. în primul rând vreau să ştiu cum aveţi bani? ron sau euro. vreau să ştiu greutatea banilor şi tipul de geantă. vreau să vă asigur că la cea mai mică suspiciune totul cade! banii să nu fie înseriaţi sau marcaţi. pînă vor ajunge la mine vor fi verificaţi amănunţit geanta să nu conţină şi altceva - sisteme de urmărire, microfon sau camera - va fi verificată, persoana care va ridica bani nu are contact direct cu mine deci nu încercaţi să o opriţi sau totul cade va fi un lanţ de persoane prin care bani ajung la mine aşa că nu are rost să riscaţi, pînă să lase banii persoana dvs., va fi verificată de mai multe ori. să aibă între 500 şi 1.000 RON disponibili şi să nu poarte sisteme de urmărire sau ascultare va trebui să ştiu nr de maşină cu care va veni şi nr de telefon şi de unde pleacă, persoana trebuie să facă întocmai ce instrucţiuni primeşte altfel totul se opreşte, trebuie să vă gândiţi dacă riscaţi vreo jmecherie pentru că nu va mai exista nici un mail nimic, totul cade şi public toate datele pe care le am. totul se termină în momentul în care banii ajung la mine în siguranţa şi am confirmarea că sunt ok aşa cum am promis, nu îi pătaţi cu tot felul de soluţie, vor fi testaţi, deci de dvs depinde cum se termină, despre mine aveţi cuvîntul meu că sunt om de cuvînt. mâine veţi primi în cursul zilei detaliile despre livrare".

Având în vedere solicitările din acest mesaj e-mail, C.C.S. (martor în caz) s-a adresat poliţiei şi procurorilor, punându-le acestora la dispoziţie telefonul personal cu tot cu cartela personală şi maşina.

Astfel, se arată în document, în seara de 11 martie, membrii grupării infracţionale coordonate de Alexandrescu au expediat mai multe mesaje SMS la numărul de telefon al lui C.C.S. şi mai multe mesaje e-mail din care reiese că voiau să primească banii ceruţi, susţin anchetatorii.

Pentru că reprezentanţii MedLife au răspuns că nu aveau banii disponibili, în acea seară aceştia nu au putut să-şi pună în aplicare scenariul de a intra în posesia celor 300.000 de euro, iar ulterior în 12 martie, membrii grupării conduse de Alexandrescu au trecut din nou la punerea în aplicare a planului de a intra în posesia banilor ceruţi.

Alături de cei doi, mai este învinuită în dosar şi Ecaterina Alexandrescu, în stare de libertate, precum şi alte persoane care ar fi ajutat la comiterea acestor fapte.