Contradicţii şi presiuni asupra martorilor, printre argumentele condamnării lui Gregorian Bivolaru

Contradicţiile, explicaţiile ilogice, dar şi presiunile exercitate asupra martorilor se numără printre argumentele ce au dus la condamnarea fondatorului MISA, Gregorian Bivolaru, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori, se arată în motivarea ICCJ.

Urmărește
223 afișări
Imaginea articolului Contradicţii şi presiuni asupra martorilor, printre argumentele condamnării lui Gregorian Bivolaru

Gregorian Bivolaru

În motivarea deciziei luate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) se menţionează că una dintre victimele lui Gregorian Bivolaru, Mădălina Dumitru, a minţit atunci când a declarat la proces că nu îl cunoaşte pe fondatorul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA). Astfel, ea a încercat, mai întâi, să ascundă relaţia cu el, iar mai apoi a vrut să îl disculpe în faţa magistraţilor.

"Curtea apreciază că această conduită a părţii vătămate a fost determinată de inculpatul Bivovaru şi nu este decât o dovadă că influenţa pe care acesta şi-a exercitat-o în raport cu partea vătămată a continuat şi după ce faptele s-au epuizat, pe parcursul procesului penal. (...) Mai grav este însă faptul că încercarea de distorsionare a adevărului nu s-a rezumat la influenţele exercitate asupra părţii vătămate, ci acestea au fost însoţite de administrarea unor probe mincinoase, în principal testimoniale, care au avut scopul (atins doar în faţa instanţelor de fond şi apel) de a susţine declaraţiile părţii vătămate date în cursul judecăţii privitoare la relaţia dintre ea şi inculpat", potrivit documentului citat.

Potrivit motivării deciziei ICCJ, Bivolaru profita de "labilitatea emoţional-afectivă" a minorei cu care întreţinea relaţii sexuale.

"Curtea constată că inculpatul a profitat nu doar de discernământul diminuat al victimei, de puţina sa experienţă de viaţă, specifice vârstei, ci şi de labilitatea ei emoţional-afectivă, speculând astfel dorinţa părţii vătămate de a depăşi limitele impuse de mediul familial în care a fost crescută şi educată până la vârsta de 15 ani, marcat de dificultăţi atât în relaţiile interpersonale, dar şi în plan material", se arată în documentul citat.

Tot în motivare se menţionează că Gregorian Bivolaru, prin modul său de a se purta, a reuşit să o convingă pe Mădălina Dumitru de faptul că ea va avea posibilitatea să progreseze spiritual dacă întreţine relaţii sexuale cu acesta, dată fiind calitatea sa de "maestru spiritual". Din probatoriul administrat în acest dosar reiese că Bivolaru ar fi ajuns să fie perceput ca o divinitate, ca un "superom", în raport cu care minora a dezvoltat o relaţie de dependenţă totală.

"Inculpatul Bivolaru obişnuia să întreţină relaţii sexuale cu cursantele MISA, inclusiv cu minore, având predilecţie pentru fete virgine, întrucât considera că acestea 'îi dau o energie mai mare'. Aceste persoane îl priveau pe inculpat ca pe un Dumnezeu, 'maestru tantric', 'maestru al spiritualităţii', fiind considerate 'privilegiate' sau 'favorite', întrucât aveau mai mult acces la inculpat, îl însoţeau pe acesta, mergeau la cumpărături, în tabere, locuiau împreună cu el. Sexul cu inculpatul era considerat o cale spre evoluţia spirituală, spre 'iluminare'", reiese din declaraţiile martorilor, sintetizate în motivare.

Potrivit aceluiaşi document, judecătorii de la instanţa supremă au mai constatat că Bivolaru s-a sustras cercetărilor, părăsind teritoriul României în condiţii "neelucidate".

"Printr-un mecanism extrem de abil, inculpatul şi-a arogat statutul de victimă actuală a autorităţilor statului român, exploatând în favoarea sa o sentinţă civilă prin care s-a constatat caracterul politic al unor condamnări dispuse împotriva inculpatului înainte de 1989 şi încercând să identifice prezentul proces penal cu fiind unul îndreptat împotriva mişcării MISA, ce s-ar fi dorit a fi fost astfel reprimată de către autorităţi", se arată în motivare.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv de instanţa supremă, în 14 iunie, la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori, caz în care a fost achitat de două instanţe inferioare.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan au decis să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor.

În acest caz, Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori.

Instanţele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, "ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale".

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzaţia că a întreţinut relaţii şi perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanţă necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 - martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen faţă de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum şi în aprilie 2003, folosindu-se de calităţile de profesor yoga şi mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreţinut acte sexuale cu alte două minore - Agness Arabella Mureşan şi Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României.

Bivolaru a părăsit ţara după ce a fost trimis în judecată, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă, în luna noiembrie acelaşi an, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Din 23 mai 2013, instanţa l-a citat pe Gregorian Bivolaru şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oară când este menţionat astfel în dosarul în care este acuzat de trafic de minori.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici